Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), Andrei Marga, consideră că proiectele de legi ale educației elaborate până acum „nu fac față” nevoilor României, cel al PNL fiind „prea puțin inventiv”, iar cel al PDL – „nevrotic”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Andrei Marga a susținut, luni, într-o declarație de presă intitulată „Ora schimbării”, că dintre proiectele elaborate până în august 2009, „nici unul nu face față nevoilor României și competiției internaționale”.
„Proiectul PNL (2008) este prea puțin inventiv, iar cel al PDL (2009) este nevrotic, cu formulări de genul cutare este «obligat», recunoașterea este «automată» și multe altele care nu sunt proprii unei legi, și nu aduce un pas înainte, chiar dacă plagiază reforma 1996-2000 sau buletinele informative ale UBB. Aceste proiecte nu-și asumă schimbări destule, birocratizează soluțiile și vor prelungi criza”, a arătat Marga.
Rectorul UBB a susținut că este nevoie de alt proiect de lege și că a sprijinit acțiunea MECI pentru a elabora, conform atribuțiilor legale, acest proiect.
„Ceea ce a ieșit până acum conține idei noi, demne de salutat – diversificarea studiilor master, studiile postdoctorale etc, dar este perfectibil. Acest proiect ar trebui să schimbe mai mult sistemul, iar dezbaterea publică ar putea sprijini această dezvoltare. În România, este ora multor schimbări, care vor trebui asumate de legislație”, a precizat Andrei Marga.
Acesta consideră că România „ar proceda cel mai bine” dacă ar schimba sistemul universitar, în cadrul reformei din educație, în condițiile în care țara nu poate susține aproape o sută de universități, Marga afirmând că „România trebuie să-și asume neîntârziat adevărul că are prea multe universități și prea puțini studenți”.
„O țară cu ceva peste douăzeci și unu de milioane de locuitori, care și-a irosit, datorită insuficienței reformelor, șansele pe care le-a avut de a atrage studenți străini, nu poate susține nouăzeci și opt de universități, câte sunt astăzi recunoscute de Parlament. Pe de altă parte, orice măsură de reformă, fie ea și inspirată, eșuează, câtă vreme sistemul este anacronic”, a arătat Marga.
Potrivit acestuia, fiecare universitate trebuie să funcționeze după o lege proprie, „ieșindu-se din actualul sistem în care fiecare universitate are legea ei de înființare, dar legile diferitelor universități sunt aceleași”.
„În materie de universități, egalitarismul este contraproductiv și se cuvine înlocuit cu programarea profesională. Sunt necesare schimbări adânci, de pildă, revenirea la distincția dintre «universități» și «institute de învățământ superior» (…)”, a subliniat Marga.
Rectorul UBB consideră că numai așa se poate pune capăt crizei din România, care este „în același timp, criză de lideri, criză de pricepere administrativă, criză de legitimare, criză de motivație, de care se leagă criza economică”.
„Ar trebui lămurit ce fel de societate vrem în țara noastră. Universitățile depind de societăți (cum s-ar putea depăși oare comercializarea examenelor într-un stat în care corupția începe de la vârf?), dar și prefigurează societățile. Vrem astăzi o societate a sfertodocților validați, în mod paradoxal, de procedurile «asigurării calității» și cățărați în ierarhii administrative, sau o societate a oamenilor competenți și responsabili, care respectă, totuși, reguli, inclusiv reguli de minimă morală?”, afirmă rectorul UBB.
Andrei Marga a susținut că, în legile educației, „ar fi mai mult decât oportună” aducerea inovației în prim plan, în timp ce proiectele de legi vehiculate în prezent prevăd o universitate „prea statică, depășită de ritmurile și nevoile lumii de azi”.
„Niciun proiect de lege nu și-a însușit, din păcate, prioritatea inovației. Sustenabilitatea – financiară, ca personal, ca infrastructură – se cuvine inclusă explicit în legislație. Nu este posibilă performanța fără satisfacerea cerințelor sustenablității. Nu este management demn de nume fără sustenabilitate. Nu este valoare intelectuală acolo unde sustenabilitatea nu este satisfăcută”, consideră rectorul UBB.
Acesta afirmă că este nevoie și de externalizarea instanțelor de decizie privind conducerea universităților.
„O formulă de «consiliu extern», un fel de «board of trustees», va fi indispensabilă și în România și, cu cât se instalează în lege mai devreme, cu atât este în favoarea cauzei. Sistemul de ocupare a funcțiilor – șef de catedră, decan, director de institut, rector – trebuie în întregime schimbat în direcția externalizării duse cât mai departe”, a opinat Marga.
Andrei Marga mai susține renunțarea la consiliile cu rol consultativ din jurul ministerului și necesitatea evaluării universităților nu pe criterii cantitative, ci în funcție de tehnologie sau abilitățile administrative.
PDL vrea asumarea răspunderii Guvernului, în 2 septembrie, pe legile educației propuse de Comisia Miclea. PSD nu e de acord cu asumarea răspunderii, susținând ideea dezbaterii publice, dar pe proiectele lansate de ministrul Educației Ecaterina Andronescu, în 14 august.
Prim-vicepreședintele PDL Adriean Videanu a declarat, luni, după ședința BPN, că democrat-liberalii nu resping ideea dezbaterii celor trei pachete de legi privind reforma educației: Adomniței, Andronescu și Miclea.
