Cazul lui Valentin Câmpeanu, decedat în 2004, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, va fi dezbătut pe 4 septembrie, la Marea Cameră a CEDO, reprezentanții CRJ susținând că este primul caz care ridică problema accesului la justiție a persoanelor cu dizabilități mintale care nu au un reprezentant.
Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice (CRJ), alături de cei ai Interights, organizație care apără drepturile omului, se vor afla pe 4 septembrie în fața Marii Camere a Curții Europene a Drepturilor Omului pentru a susține cauza tânărului decedat în condiții suspecte la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare.
Aceștia au prezentat joi, în cadrul unei dezbateri, importanța cazului pentru drepturile omului.
Potrivit reprezentanților CRJ, acesta este primul caz în fața CEDO care ridică problema accesului la justiție a persoanelor cu dizabilități mintale, care nu au un reprezentant legal și sunt închise în instituții, fiind totodată primul caz în ceea ce privește decesele pacienților.
Pe 23 aprilie 2009, CEDO a fost sesizată de CRJ, alături la Interights, cu o plângere în numele lui Valentin Câmpeanu, decedat în 2004, la vârsta de 19 ani, în condiții suspecte, la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din județul Dolj.
Tânărul a fost abandonat la naștere și toată viața a stat în centre de plasament. La vârsta majoratului a trebuit să părăsească centrul, dar nicio instituție nu și-a asumat responsabilitatea îngrijirii sale, acesta fiind seropozitiv și având dizabilități mentale. Pe 13 februarie 2004, Valentin Câmpeanu a fost lăsat la Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare.
Reprezentanții CRJ care se aflau în vizită în acel spital, pe 20 februarie 2004, l-au găsit într-un depozit întunecos. Valentin Câmpeanu stătea singur, nu avea haine și nu primea tratament. În aceeași zi, tânărul a decedat, au precizat reprezentanții CRJ.
Organizația a făcut mai multe plângeri și memorii la autorități, parchete și instanțe, iar după ce a epuizat toate căile legale, s-a adresat CEDO.
CRJ a solicitat Curții Europene să-și adapteze criteriile de admisibilitate, astfel încât să permită organizațiilor care apără drepturile omului să reprezinte persoane cu dizabilități care au fost în instituții, chiar și în absența unei autorizații specifice.
„Ceea ce ne indică acest caz Valentin Câmpeanu, pentru noi cei care lucrăm în domeniul apărării drepturilor omului, este că în orice moment o persoană abandonată în sistemul de protecție a copilului și mai apoi ajunsă în grija statului, într-o instituție de protecție socială sau medicală, poate fi abuzată. (…) Să nu uităm faptul că, la acel moment, în Poiana Mare au murit aproximativ 100 de persoane de foame și de frig. În momentul în care a murit și Valentin Câmpeanu a fost finalul acestui lung proces de înfometare și de abuz asupra pacienților”, a spus Georgiana Pascu, manager de program în cazul CRJ.
Pe 4 septembrie, CRJ, intervenienții în acest caz, cât și reprezentanții statului român vor fi audiați de Marea Cameră a CEDO.
Reprezentanții Centrului de Resurse Juridice au precizat că dacă, după audierea din 4 septembrie, Curtea admite să judece cauza CRJ pentru Valentin Câmpeanu contra României, atunci orice organizație din Europa care apără drepturile omului s-ar putea adresa CEDO în numele oricărei persoane vulnerabile, lipsită de apărare și închisă într-o instituție socială sau medicală a statului.
„Noi încercăm să convingem Curtea să recunoasă și organizațiilor neguvernamentale, cum este Centrul de Resurse Juridice, dreptul să-i reprezinte pe Valentin Câmpenau și pe alții ca el, recunoscând practic situația lor de vulnerabilitate și faptul că ei nu au pe nimeni. În această situație ONG-urile sunt cel mai bine plasate pentru a reprezenta astfel de persoane, de aceea cazul este foarte important, pentru că se creează un precedent în acest sens și practic solicităm Curții să acorde o protecție eficientă persoanelor cu dizabilități, recunoscând situația special a acestora”, a spus avocatul Constantin Cojocariu, reprezentant pentru Interights.
Acesta a menționat că CEDO trebuie să declare cazul admisibil și să recunoască calitatea procesuală a CRJ de a-l reprezenta pe Valentin Câmpeanu.
„Odată ce face acest lucru, CEDO va intra pe fondul cauzei. Pe fond, noi ne-am plâns în legătură cu încălcarea mai multor drepturi din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului: dreptul la viață, dreptul la libertate, dreptul la viață privată, dreptul de a nu fi discriminat. Practic, Câmpeanu a fost singur la cheremul autorităților, iar autoritățile au abuzat (…) și nu a oferit niciun fel de protecție”, a adăugat avocatul Constantin Cojocariu.
Acesta a menționat că după o hotărâre favorabilă din partea CEDO se poate solicita statului implementarea ei.
„Odată ce avem hotărârea în mână, noi putem solicita statului să o implementeze și, eventual, să redeschidă procesul penal sau alte proceduri, după caz, și respectiv să reformeze sistemul. Ar avea un impact foarte mare acest caz”, a precizat avocatul.
Reprezentanții CRJ au precizat că la Marea Cameră a CEDO vor să prezinte și un material video despre accesul la justiție al persoanelor cu dizabilități care sunt instituționalizate în unități din România și Bulgaria.
Cazul lui Valentin Câmpeanu a fost menționat și în Raportul Amnesty International 2012, la capitolul referitor la tortură și rele tratamente. Cazul a revenit în atenție după ce, în iunie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Guvernului român să furnizeze informații despre decesul acestuia.
