Marea Barieră de Corali din Australia a pierdut mai mult de jumătate din recifele sale în ultimii 27 de ani din cauza furtunilor tropicale, a prădătorilor – stelele de mare – și a încălzirii globale, au anunțat marți autorii unui studiu australian, citați de AFP.
Structura ei ar putea continua să se deterioreze în același ritm până în 2022, dacă nu vor fi luate măsuri pentru a o proteja, au declarat cercetătorii de la Australian Institute of Marine Science (AIMS) și de la Universitatea Wollongong din statul australian New South Wales.
„Pierderea a jumătate din suprafața cu corali reprezintă un motiv serios de îngrijorare, întrucât ea este sinonimă cu pierderea habitatului pentru zeci de mii de specii marine”, au explicat autorii acestui studiu, realizat pe baza a 2.258 de studii anterioare în ultimele trei decenii.
Cicloanele tropicale de mare intensitate – 34 în total din 1985 – sunt vinovate în proporție de 48% pentru degradarea Marii Bariere de Corali, urmate de Acanthaster pourpre (42%), o stea de mare invazivă, denumită și „coroana de spini”, care devorează coralii.
Două momente grave, care au dus la albirea coralilor, în 1998 și în 2002, generate de încălzirea oceanelor, au avut la rândul lor „un impact nefast important” asupra porțiunilor centrale și septentrionale ale recifului.
Hugh Sweatman, unul dintre autorii studiului, afirmă totuși că această structură unică de corali ar putea să se regenereze.
„Însă regenerarea ei va avea nevoie de 10-20 de ani. În prezent, intervalele de timp dintre distrugeri sunt în general prea scurte pentru a permite o reconstituire completă și tocmai acesta este lucrul care antrenează pierderi pe termen lung”, spune Hugh Sweatman.
Inclusă în Patrimoniul mondial UNESCO, Marea Barieră de Corali se întinde pe o suprafață de 345.000 de kilometri pătrați de-a lungul coastei australiene și reprezintă cea mai vastă structură coralieră din lume, cu peste 3.000 de sisteme recifale și sute de insule tropicale.
Marea Barieră de Corali adăpostește 400 de specii de corali, 1.500 de specii de pești, 4.000 de specii de moluște și numeroase specii amenințate cu dispariția, precum dugongul și broasca țestoasă verde.
