Mapa profesională a Monicăi Macovei – fost procuror în Parchetul ICCJ până în anul 1997 și fost ministru al Justiției între decembrie 2004-aprilie 2007 – relevă o serie de nereguli în activitate, de la întârzierea în rezolvarea cazurilor, până la comunicarea deficitară cu superiorii.
După ce preșdintele Traian Băsescu a refuzat numirea Noricăi Nicolai la Justiție, invocând nereguli în dosarul profesional al acesteia, jurnaliștii au solicitat Ministerului Public date profesionale cu privire la fostul deținător al portofoliului Monica Macovei.
Mai mult, presa a făcut referire și la cazul procurorului Daniel Morar, șeful Direcției Naționale Anticorupție (numit de Macovei, în vara lui 2005-n.r.), care a determinat condamnarea României la Curtea Europeană de la Strasbourg în cazul lui Liviu Ciupe, șef al Direcției de Drumuri și Poduri Bistrița, arestat nelegal.
Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, și-a dat demisia, în anul 1997, din funcția de procuror, după ce procurorul general al României de atunci, Nicolae Cochinescu, a solicitat un control al activității acesteia, susțin surse judiciare.
Controlul a avut loc la sfârșitul anului 1996, când Monica Macovei era procuror în cadrul Parchetului General (actualul Parchetul al Înaltei Curți de Casație și Justiție), Secția de Urmărire Penală și Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului si criminologie. Șeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, a constatat că magistrata avea nesoluționate 5 lucrări din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 și 93 din anul 1996, spun sursele citate.
Activitatea acesteia a fost analizată de către Secția de inspecție a Parchetului General, inspectorul notând că a fost dezamăgit de atitudinea procurorului Macovei. „Domna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedește lipsa de oganizare în desfășurarea activității de procuror, în ținerea evidențelor lucrărilor; insubordonare în relațiile cu șefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic și lipsește nemotivat”, nota inspectorul.
Controlul a relevat că lucrările nesoluționate de Macovei aveau o vechime între 60 și 1.030 de zile.
În raportul de control, inspectorul dă de înțeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. „Doamna procuror obișnuiește să închidă lucrări ocolind controlul șefilor și nedând soluția, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menționat că sub acest aspect a fost atenționată și de către șeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relațiile cu șeful de serviciu, folosește biletele în locul convorbirilor directe. Din conținutul unui astfel de bilet mai deducem și atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluționare a plângerilor venite de la cetățeni, precum și modul în care înțelege să se poarte în relațiile cu colegii de serviciu”, arată inspectorul Mihai Cârstea.
În replică, Macovei afirma: „Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a înscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiți de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia”.
