Fălticenenii au marcat vineri, 27 februarie, împlinirea a 112 ani de la nașterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” și fundația culturală cu același nume au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeșu” din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu” mai multe manifestări cultural-artistice sub genericul „Ion Irimescu 112”.
Prof. Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, a precizat în deschiderea manifestărilor: „În acest prag de primăvară, anotimp atât de drag maestrului Ion Irimescu, ne întâlnim din nou într-o comuniune de gând curat și pios. Spiritul înalt al maestrului încununează această zi care ne adună, ne unește, ne atrage spre constelația artelor. Să ne aplecăm în fața acestui nume, Ion Irimescu, care va rămâne în istoria artei românești și universale ca o coloană ce unește trecut, prezent și viitor. Prin el străbate filonul de aur al frumosului artistic, sevele unui secol de speranță, de echilibru, de armonie, care nu trebuie lăsate să se piardă”.
Ion Irimescu, „un mărturisitor fidel al credinței noastre strămoșești”
Programul aniversar a inclus evocări, mesaje și alocuțiuni ale invitaților, printre care s-au numărat ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu, scriitorii Doina Cernica și Grigore Ilisei.
În intervenția sa, ÎPS Pimen a vorbit despre importanța aducerii aminte și cinstirii maestrului Ion Irimescu, acesta fiind un moment sfânt pentru că tot ceea ce a creat în domeniul artei plastice, „opere ce trimit la cele ale sufletului, a făcut din Ion Irimescu un mărturisitor fidel al credinței noastre strămoșești”.
Doina Cernica s-a referit la realizarea ultimului deziderat din testamentul maestrului, înființarea Centrului de Studii și Creație Artistică „Ion Irimescu”, așezământ cultural de importanță națională, fapt care poate face cunoscută mai bine opera artistului în plan național și european. Răspunsul a venit prompt din partea primarului Cătălin Coman, care a anunțat că a făcut demersurile necesare la Ministerul Culturii împreună cu directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, dar nu s-a primit încă un răspuns.
Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, creat din „iubire pentru loculacesta”
Pentru scriitorul Grigore Ilisei prezența numeroasă din sală a fost „un semn că lucrarea maestrului nu a fost în van”, chiar dacă au trecut zece ani de la înălțarea sa la ceruri. Scriitorul ieșean a prezentat istoria Muzeului „Ion Irimescu”, „creat, nu ușor, în primul rând din această mare iubire pentru locul acesta, iubire care vibrează în sufletele celor prezenți aici”. Grigore Ilisei a solicitat și o continuare a proiectului european care a redat circuitului turistic Muzeul „Ion Irimescu”, prin realizarea lucrărilor necesare la corpul B al clădirii, „spațiul având nevoie de refacere și comuniune cu cealaltă clădire. Ar fi într-un fel, o răsplată pe care maestrul o merită din plin, în posteritatea sa, pentru că nu este destulă numai dragostea dumneavoastră pe care o arătați din plin, ci este nevoie și de dragostea celor care diriguiesc acest oraș. Se repetă gestul celor care i-au oferit palatul și acum e momentul și datoria ca palatul acesta să-și primească podoaba pe care o merită”, a spus Grigore Ilisei.
Opera lui Ion Irimescu redă dimensiunea infinitului sculptural
Bun prieten al maestrului, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu s-a adresat iubitorilor frumosului din orașul „cu muze multe de pe Șomuz”. Gheorghe Ciobanu a vorbit de „tratatul despre sublim al culturii românești care este «Miorița» și care se însumează cu Universul și devine infinit. Setea de infinit de la «Miorița» o găsim și în creația culturii universale, o găsim în creația sculptorului Ion Irimescu”.
Un alt punct al expunerii distinsului profesor romașcan a fost relația dintre creația lui Ion Irimescu și religie, muzică, cosmos, “sculptura lui Irimescu fiind parcă un antiunivers, care ar putea opri în loc omenirea. Irimescu ne-a dat prin opera sa dimensiunea infinitului sculptural ca baricadă împotriva devenirii”.
Doctorul sucevean Ion Iețcu, unul din medicii în care Ion Irimescu a avut cea mai mare încredere, s-a referit la sărbătorirea valorilor, precizând că “o societate care nu știe să-și sărbătorească valorile este o societate bolnavă, aproape incurabilă. Noi trăim prin cultură, prin oamenii aceștia, și merită să nu uităm acest lucru în aceste vremuri”. Personalitatea maestrului a mai fost evocată de preotul Gheorghe Brădățanu, duhovnicul lui Ion Irimescu, și jurnalistul Mihai Vicol.
„112 ani de la nașterea marelui sculptor Ion Irimescu este un eveniment excepțional. Mă bucur că sunteți prezenți în număr atât de mare alături de noi. Asta înseamnă un gest de respect pentru activitatea și creația maestrului Ion Irimescu. Este o zi plină de emoție și plină de simbolism, ceea ce se întâmplă astăzi în comunitatea noastră fiind mai mult decât omagiere, mai mult decât aniversare, este recunoștința pe care municipiul Fălticeni trebuie să o aducă maestrului Ion Irimescu”, a spus primarul Cătălin Coman, cel care a încheiat prima parte a manifestărilor.
Printre cei prezenți în sală s-au numărat pictorul Ion Grigore, graficianul Mihai Pânzaru PIM, Maria Popa, directorul Muzeului de Artă din Bacău, executorii testamentari ai maestrului Ion Irimescu, Lucia Pușcașu, președinta Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Suceava, prieteni ai maestrului, artiști plastici, oameni de cultură.
„Dialog” între Gabrel și Călin Baban
Înainte de vernisajul expoziției „Dialog”, a fost prezentată viitoarea apariție editorială dedicată marelui sculptor fălticenean, „Irimescu – Demiurgul de Tăceri”, o analiză a operei maestrului, aflată sub tipar la editura Mușatinia din Roman, care va purta semnătura profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu.
În cadrul expoziției de pictură „Dialog”, pe simeze au fost expuse lucrările profesorilor Gabrel și Călin Baban. Expoziția „celor doi Babani” a fost prezentată de scriitorul Grigore Ilisei și criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu.
Gabrel Baban a fost numit de Gheorghe A.M. Ciobanu un „euclidan, iubitor de unghi drept”, care nu fuge de riglă și de unghiul de 90 de grade, fiind legat de sănătatea și certitudinea pe care o poate da unghiul drept în redarea elementelor de construcție din peisajul rural. Grigore Ilisei a remarcat universul, trăirile și simțirile celor doi artiști, transmise cu ajutorul uneltelor specifice, remarcând apetitul pentru frumusețea și insolitul peisaj din ținutul Fălticenilor, dar a scos în evidență și peisajele realizate în tehnica grafit pe hârtie de Călin Baban.
„Cei doi artiști sunt îndemânatici, au unelte pe care știu să le stăpânească, au formula lor și într-adevăr și-au găsit, așa cum spunea maestrul Corneliu Baba ucenicilor, ușa pe unde să meargă, calea pe unde să umble și publicul care să-i iubească”, a precizat Grigore Ilisei.
La final, cei doi artiști au mulțumit publicului și celor care au vorbit despre ei și opera lor pentru aprecierile aduse.
