Fălticenenii au marcat luni, 27 februarie, împlinirea a 120 ani de la nașterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeșu”, din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, manifestarea cultural-artistică „Ion Irimescu 120”.
Activitățile au început la ora 8,00, în Sala „Pictor Aurel Băeșu”, cu atelierele de creație – pictură și modelaj – dedicate operei maestrului Ion Irimescu. Desenele și sculptura marelui artist au fost surse de inspirație pentru artiștii în devenire de la Școala Gimnazială „Ion Irimescu” din Fălticeni, îndrumați de profesoara Oana Cepoi, și care au primit sprijin în realizarea lucrărilor de la angajații Muzeului de Artă „Ion Irimescu”. Temele preferate de copii au fost maternitatea, miturile și muzica.
Slujbă de pomenire a „Patriarhului artelor românești”
În prima parte a zilei, la Biserica „Sf. Voievozi” din Oprișeni, singura biserică pictată de maestrul Ion Irimescu, a avut loc slujba de pomenire a „Patriarhului artelor românești”. Serviciul religios a fost oficiat de preoții Cătălin Nechiforeasa, parohul bisericii, și Teodor Brădățanu. La slujba de pomenire a celebrului artist au participat oficialitățile locale și județene, printre care s-au numărat Vasile Tofan – vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, viceprimarul municipiului Fălticeni – Constantin Bulaicon, scriitorii Grigore Ilisei și Alexa Pașcu, Ion Băițan și graficianul Mihai Pânzaru PIM de la Școala Populară de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, câțiva apropiați ai maestrului, elevi de la Școala Gimnazială „Ion Irimescu” și de la Clubul Copiilor Fălticeni. După slujba parastasului, cei prezenți s-au recules la mormântul din Cimitirul Oprișeni.
Scriitorul Grigore Ilisei a spus: „Este bine că Fălticeniul își aduce aminte an de an de Ion Irimescu. Din ceruri, pe chipul lui răsare un zâmbet de bucurie că noi astăzi îl cinstim, ne aducem aminte de el, și este bucuros că și școala care-i poartă numele, cu o parte din oștirea aceasta de copii, a venit aici pentru a face o reverență înaintea spiritului său în locul acesta unde el s-a înzidit, la locul său de veci pe care l-a împodobit cu o frumoasă lucrare de artă. Aducându-ne aminte îl aducem printre noi, cei de azi, și răsplătim gestul lui foarte generos”.
Un model al longevității
În sala de festivități „Pictor Aurel Băeșu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, în fața puținilor spectatori, Răzvan Atanasiu, directorul Muzeului de Artă din Fălticeni, a prezentat pe scurt biografia maestrului Ion Irimescu, iar viceprimarul Constantin Bulaicon a vorbit despre dragostea pe care a avut-o față de locurile natale al doilea artist român (după Cella Delavrancea), căruia Academia Română i-a sărbătorit centenarul în viață, iar vicepreședintele Consiliului Județean Vasile Tofan și-a adus aminte de întâlnirile avute cu Maestrul.
Viceprimarul Constantin Bulaicon a menționat: „Ion Irimescu s-a întors în Fălticeni cu mare dragoste și ne-a dăruit acest muzeu care reprezintă cea mai mare colecție de autor din România și unul dintre cele mai importante muzee din Europa.
Acest fapt ne obligă pe noi, cei de astăzi, să fim foarte atenți și foarte responsabili cu ceea ce se întâmplă cu această valoroasă moștenire. Este o uriașă responsabilitate ce apasă pe umerii celor care răspundem de destinele orașului, pentru păstrarea, dezvoltarea și promovarea zestrei culturale de a conștientiza și de a transmite generațiilor tinere îndemnul și dorința de a cunoaște, de a prețui și de a îmbogăți cu contribuția lor filonul spiritual existent
Cu autoritatea geniului, Maestrul reprezintă și un model al longevității, titlul manifestării, «Ion Irimescu 120», însemnând pe lângă scurgerea timpului și faptul că Ion Irimescu trăiește veșnic în memoria comunității fălticenene care-l omagiază în fiecare an”.
Vicepreședintele CJ Vasile Tofan, în mandatul căruia a fost reabilitat și redat circuitului cultural Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, a făcut referiri la o parte din întâlnirile pe care le-a avut cu maestrul Ion Irimescu în timpul mandatului de primar al municipiului Fălticeni. Cea care l-a marcat cel mai tare a fost vizita făcută maestrului Ion Irimescu la câteva zile de la numirea în funcție. „Eram numit în funcția de primar de trei zile și profesorul Gheorghe Dăscălescu, directorul muzeului, mi-a spus că maestrul vrea să mă vadă. După prima întâlnire am fost dezamăgit pentru nu mă așteptam la o așa reacție a maestrului, care se uită la mine și îmi spune: «Tu ești primarul cel nou? Au trecut pe aici pe la mine pe acasă (pentru că maestrul stătea în apartamentul amenajat în vecinătatea Galeriilor de Artă) toți mai marii de la nivel de oraș până la nivel de țară. Toți mi-au promis că vor face ceva cu muzeul acesta și nu au făcut nimic. Tu crezi că o să reușești să faci ceva?»
Am înlemnit, am rămas mut, nu puteam să îi spun nimic pentru că la vremea respectivă nu aveam o percepție reală a ceea ce înseamnă reabilitarea muzeului, dar mi-am propus ca o prioritate să fie reabilitarea muzeului.
Regretul meu este că atunci când am reușit să redeschidem ușile muzeului, maestrul nu mai era în viață și poate de acolo, de sus, ne iartă că nu am făcut-o la timp”, a spus Vasile Tofan.
Vasile Tofan și-a adus aminte și de lecțiile de desen pe care le făcea în muzeu, când era elev, sub îndrumarea profesorului Gabrel Baban, și de aniversările maestrului.
Muzeul „Ion Irimescu”, un adevărat templu de artă
Pictorul Gabrel Baban și scriitorii Grigore Ilisei și Alexa Pașcu au fost cei care i-au reintrodus pe cei prezenți în atmosfera irimesciană.
Gabrel Baban a spus: „A fost o mare încântare să cunosc mai întâi o parte din creația sculptorului Ion Irimescu, începând cu anul 1974, când a fost organizat Complexul Muzeal Fălticeni, la parter fiind secția de arheologie și la etaj 96 de sculpturi și 119 desene. La inaugurarea muzeului, în 1975, l-am cunoscut personal pe maestrul Ion Irimescu și m-au impresionat personalitatea, impozanța și eleganța sa. În 1979, când clădirea a devenit în întregime Colecția Ion Irimescu, a fost completată colecția până s-a ajuns la 245 de lucrări și 222 desene și peste 1000 de volume și albume de artă.
În mod treptat l-am cunoscut pe omul și maestrul Ion Irimescu. Deschiderea pentru comunicare, căldura sufletească, simțul umorului, înțelepciunea cu care era înzestrat m-au captat, m-au făcut să îi caut prezența cât mai des, în măsura politeții, respectului și să nu fiu niciodată agasant.
Fiind profesor de arte vizuale și preocupat de educația estetică pe care o remarca și dl Tofan, am alocat un mare număr de ore printre operele de artă ale maestrului Ion Irimescu. Mai mult decât atât, lucrarea mea de gradul I a avut ca temă «Colecția de sculptură Ion Irimescu, loc de întâlnire a elevilor cu opera de artă». În acest fel am putut să cunosc mai profund varietatea genurilor și tematica amplă a operelor sculptorului, procedeele artistice și tehnice, bogăția soluționărilor compoziționale, particularitățile elementelor de limbaj folosite de maestru.
Faptul că minunatele lucrări de artă ale maestrului Ion Irimescu au fost așezate în sălile muzeului după indicația autorului a determinat ca frumoasa clădire în care se află colecția să devină un adevărat templu de artă”.
Gabrel Baban a vorbit și despre lucrările de artă și cele de for public realizate de sculptorul Ion Irimescu și care se găsesc în mai multe localități din țară
Muzeul este ca o biserică
Scriitorul Alexa Pașcu și-a început discursul pornind de la un material scris în anul 2017, intitulat „O posibilă erată”, care se referă la volumul „Arta Românească de la origini până în prezent”, autor Vasile Florea, apărută la editura Litera în noiembrie 2016, volum în care maestrului Ion Irimescu îi sunt alocate doar câteva rânduri.
„Iubitor de artă, de cultură, trăitor al orașului Fălticeni și cunoscător al activității maestrului Ion Irimescu, m-am arătat interesat de această carte. Mare mi-a fost surpriza în Capitolul Artă modernă și în Capitolul Artă contemporană să găsesc referiri la maestrul Ion Irimescu doar în două fraze foarte scurte. Curios, se reeditează cartea și de această dată se reiau la Ion Irimescu aceleași fraze și dispare fotografia «Fata cu clepsidră», care deschidea capitolul de Artă contemporană, fapt ce poate aduce mâhnire nu numai unui fălticenean, ci și tuturor celor care îi cunosc opera”, a precizat Alexa Pașcu.
Publicistul Alexa Pașcu s-a referit și la necesitatea ca autoritățile locale, județene și cele naționale să sprijine cultura în general și muzeele în mod special.
„Trebuie să fim ajutați. Muzeul este ca o biserică și dacă biserica stă închisă enoriașii nu vin la ea. Prin urmare, rugămintea mea este ca Muzeul de Artă «Ion Irimescu» să fie deschis sâmbăta și duminica”, a spus Alexa Pașcu.
Personalitatea maestrului, evocată de scriitorul Grigore Ilisei
Fire practică, scriitorul Grigore Ilisei a reușit să realizeze o evocare a celui sărbătorit, ca element de contrast față de cele prezentate până în acel moment. Distinsul om de litere și-a amintit despre interviurile realizate cu Ion Irimescu.
„Am urmărit traseul lui Ion Irimescu din 1975. An de an mă întâlneam cu el, am făcut interviuri, am scris, și după 1990, când aveam și echipă de filmare, am făcut mai multe filme cu Ion Irimescu.
Irimescu are locul său în istoria sculpturii românești, este un artist format de unul dintre marii creatori în arta sculpturală, Dimitrie Paciurea, poate de aceeași însemnătate și aceeași forță creatoare cu a lui Constantin Brâncuși. Numai că fiecare are steaua lui norocoasă. Pe de o parte Brâncuși s-a înscris pe o traiectorie care i-a fost foarte favorabilă, s-a integrat în cultura franceză și în felul acesta a devenit universal și a revoluționat limbajul artistic universal, ducând în primul rând substanța spirituală a spațiului acesta ortodox răsăritean în capital luminilor care era Parisul.
Ion Irimescu este un diamant cu foarte multe fațete. Este un portretist excepțional, este un componist excepțional. Uitați-vă în câte ipostaze găsim și ce mesaj metaforic expandează din ciclul lui cu muzica, care este sublim, sau maternitatea și așa mai departe.
Important este că ne aducem aminte de acest important artist și datoria principală o are orașul Fălticeni, pentru care Ion Irimescu a făcut un gest de o mare generozitate și a dăruit o comoară pe care o avem aici”, a precizat Grigore Ilisei.
„O viață de om așa cum a fost”
La finalul întâlnirii de la Fălticeni, graficianul Mihai Pânzaru PIM, „glasul” Școlii de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, și profesorul Ion Băițan au vorbit despre Concursul național de artă plastică organizat în memoria marelui artist Ion Irimescu și care are ca scop promovarea și afirmarea valorilor autentice, creațiilor plastice ale elevilor școlilor de arte din țară.
Înainte de momentul muzical susținut de profesorii la Școala Populară de Arte „Ion Irimescu” din Suceava, Cătălin Sârbu – clape și Silviu Irimesei – saxofon, a fost prezentat filmul „O viață de om așa cum a fost”, realizat de scriitorul Grigore Ilisei, documentar al cărui titlu pleacă de la volumul cu același titlu al lui Nicolae Iorga și în care Ion Irimescu își povestește o mică parte din viață. Este filmat în atelierul din strada Pangratti din București și la muzeul din Fălticeni înainte de restaurare.
