Forța răzvrătirii de la Ministerul de Finanțe a venit din surpriză: dezordinea a început dintr-o zonă aseptică, populată de „oamenii negri” care îți scanează portofelul, mânioși și perplecși că în ale lor se făcea mai vid decât în emisferele de Magdeburg.
A fost stupoarea în fața unor petice de hârtie, ce i-a aruncat în agonia grijilor zilei de mâine, la fel ca pe alții, mult mai expuși și atinși de intemperiile unei guvernări proaste. Când uimirea s-a întins, oamenii au explodat la ușa cenușiului ministru Ialomițianu. Depășit de situație și mestecând clișee sacadate, șeful cenușiu al „oamenilor negri” a ținut-o într-o năuceală și a umblat de colo-colo cu un rictus uitat în colțul gurii, sub protecția unor cetățeni vânjoși, care i-au apărat propria neputință.
Forța răzvrătirii din fortăreața Finanțelor s-a hrănit nu doar din perpetuarea surprizei că nu s-a stins după noaptea albă a două sute de oameni, ci și din faptul că s-a propagat cu o viteză mare, a cuprins locuri neașteptate și a avut efecte vizibile.
A mai venit și din faptul că revolta s-a întreținut din disperările și hotărârile fiecărui combatant de a-și vinde scump pielea. Acest front de deznădejdi individuale, care s-a tot lărgit, a avut un potențial de temut, mai tare decât al trecutului protest al „uniformelor”. Acela s-a consumat convențional, cel prezent a avut o simptomatologie nouă, poate și pentru că îndârjirea oamenilor a fost fără drept de apel, surdă la compromisuri. Pur și simplu ei au acceptat cu greu promisiunile care li s-au făcut.
În sfârșit, o altă sursă de „benzină” a fost incapacitatea jenantă a Guvernului de a comunica dintr-un început cu răzvrătiții, în general de a comunica sub presiune. Oțărârile lui Boc și ale colegului său de la Finanțe au arătat, din nefericire – a câta oară? – că ei și alții ca ei sunt corijenți la putința de a empatiza. În nici un caz nu empatizezi cocoțat pe un scaun, de nevoie, încolțit, ci ca un exercițiu zilnic, de normalitate.
Indiferent cum și când se va stinge sau eventual reaprinde mânia oamenilor de la Finanțe este foarte probabil să se multiplice oricând, cu alte personaje colective, căci succesul său deja a dat motiv de gândire, de acțiune. Sigur și de „gelozeli” pe reușita „oamenilor negri”.
Indira CRASNEA
