Pentru foarte multe persoane, noaptea de la cumpăna dintre ani reprezintă ocazia ideală de a da uitării trecutul și de a începe un nou an mai bun decât precedentul. Însă, în loc să lăsăm totul la mâna zeiței Fortuna, am putea cu toții să „forțăm” puțin norocul, invocându-l cu ajutorul mâncărurilor pe care le consumăm în noaptea de Revelion.
Popoarele din întreaga lume consideră anumite alimente drept norocoase și capabile să ajute destinul să facă anul care vine unul mai bun decât cei trecuți. Tradițiile variază de la cultură la cultură, însă există anumite similarități între mâncărurile care se consumă în noaptea de Revelion în diverse colțuri ale lumii. Există șase mari categorii de alimente considerate de bun augur, iar acestea sunt fructele – în special strugurii, legumele cu foi, peștele, carnea de porc, legumele cu boabe și dulciurile.
Fie că doriți ca la cumpăna dintre ani să aveți un meniu întreg de mâncăruri norocoase, fie că vreți doar să îl completați pe cel deja conceput, iată care sunt alimentele care atrag norocul asupra dumneavoastră și care, se spune, garantează că veți avea un An Nou fericit.
Peștele
Preparatele pe bază de pește sunt nelipsite de pe masa de Revelion în multe țări. Potrivit istoricilor, codul este una dintre cele mai populare varietăți de pește servite de Anul Nou, căpătându-și această popularitate încă din Evul Mediu. Motivul pentru care codul era preferat încă de atunci este faptul că, înainte de a fi inventat frigiderul și de a apărea mijloacele moderne de transport, codul putea fi păstrat și transportat în bune condiții în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. În prezent, în Danemarca se consumă cod fiert, în timp ce în Italia, pe întreaga perioadă a Sărbătorilor de iarnă se servește cod uscat și sărat. Polonezii și germanii mănâncă hering și, mai mult decât atât, nemții obișnuiesc să poarte câțiva solzi de pește în noaptea dintre ani, pentru noroc. În Suedia, Anul Nou este întâmpinat cu un meniu variat pe bază de pește și fructe de mare, în timp ce japonezii mănâncă hering (pentru fertilitate), creveți (pentru o viață lungă) și sardine (pentru a avea recolte bogate).
Carnea de porc
Tradiția de a mânca preparate pe bază de porc – în special friptură – se bazează pe credința că porcul simbolizează progresul. De Anul Nou, în Cuba, Spania, Portugalia și Austria se servesc purcei fripți, iar austriecii merg și mai departe, obișnuind să orneze masa de Revelion cu purcei modelați din marțipan. În Suedia, locuitorii se delectează cu tot soiul de preparate făcute din carne de porc, în special cu ciolan, în timp ce în Germania friptura de porc și cârnații sunt la mare preț. Carnea de porc nu lipsește de pe mesele din Italia și Statele Unite, țări în care porcul reprezintă simbolul bogăției și al prosperității.
Dulciuri și prăjituri
Prăjiturile și alte tipuri de dulciuri preparate în casă nu lipsesc de pe masă în timpul Sărbătorilor de iarnă. Pentru noaptea dintre ani, gospodinele prepară prăjituri speciale, cele mai multe fiind rotunde sau având formă de inel. În Italia, de exemplu, se consumă „chiacchiere”, un fel de gogoși care sunt date prin miere înainte de a fi prăjite, apoi sunt pudrate cu zahăr. Și în România, Polonia, Ungaria și Olanda se servesc gogoși de Anul Nou, delicatese care sunt umplute cu mere, stafide și coacăze. În anumite culturi se obișnuiește ca în interiorul prăjiturilor de Anul Nou să se ascundă un medalion sau o monedă și se spune că persoana care primește bucata de prăjitură cu surpriză va avea noroc în Anul Nou.
Varza și legumele înrudite
În multe țări, în noaptea de Revelion se consumă varză, salată, sfeclă, spanac și alte legume cu foi, explicația fiind una foarte simplă: frunzele acestor legume arată ca un teanc de bancnote împăturite, prin urmare, ele sunt simbol al norocului pe plan financiar. În Danemarca, de exemplu, pentru noaptea de Anul Nou gospodinele prepară varză fiartă, condimentată cu zahăr și scorțișoară, nemții mănâncă varză murată, în timp ce în sudul Statelor Unite la cumpăna dintre ani se servește salată de varză dulce. Potrivit tradiției, norocul în plan financiar va fi direct proporțional cu cantitatea de varză consumată de Revelion.
Boabe de struguri
În Spania, participanții la orice petrecere obișnuiesc să mănânce douăsprezece boabe de struguri exact la miezul nopții – câte un bob pentru fiecare bătaie a orologiului. Tradiția datează din anul 1909, când viticultorii din regiunea spaniolă Alicante au inițiat această practică pentru a fi siguri că surplusul de struguri nu se irosește. Ideea aceasta a fost îmbrățișată de mai toți locuitorii Spaniei, iar ulterior tradiția a ajuns și în Portugalia, dar și în fostele colonii spaniole și portugheze – Venezuela, Cuba, Mexic, Ecuador și Peru. Fiecare dintre boabele mâncate la miezul nopții la cumpăna dintre ani reprezintă lunile anului care va urma, iar gustul boabelor, se spune, vestește caracteristicile lunii respective. Astfel, dacă, de exemplu, a treia boabă mâncată este acrișoară, se spune că luna martie va fi mai dificilă. În cadrul acestei tradiții, obiectivul principal este înghițirea celor 12 boabe înainte de ultima bătaie a orologiului, însă locuitorii din Peru obișnuiesc să mănânce și a 13-a boabă – pentru că se spune că ar aduce și mai mult noroc.
Legumele cu boabe
Din această categorie fac parte fasolea, mazărea, fasolea verde și lintea, aceste legume fiind și ele simbol pentru bani, întrucât boabele lor sunt considerate reprezentări ale monedelor. În Italia se obișnuiește ca imediat după miezul nopții mesenii să mănânce cârnați cu linte verde – un preparat care are propriile implicații norocoase. La friptura de porc, nemții pun garnitură preparată din astfel de legume, în timp ce în Brazilia prima mâncare servită de Revelion este supa de linte sau linte cu orez.
