Mâncarea de post este mai costisitoare

Un sfert dintre românii care țin postul Paștelui cheltuie mai mult pe mâncare în această perioadă decât în mod obișnuit, acest fapt fiind întâlnit mai ales în rândul femeilor și al locuitorilor din mediul rural, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
Potrivit unui studiu, reprezentativ la nivel național, un sfert dintre românii care țin postul Paștelui cheltuie mai mult pe mâncare în această perioadă decât în mod obișnuit. Acest fapt este mai ales întâlnit în rândul femeilor (31%), care de obicei sunt și responsabile de cumpărăturile din gospodărie, precum și al locuitorilor din mediul rural (30%).
„Planificarea cumpărăturilor alimentare în timpul postului poate fi mai dificilă decât în perioadele obișnuite, din mai multe motive. Este posibil ca într-o gospodărie să nu țină post toți membrii familiei, astfel se cumpără mai multe tipuri de alimente, ceea ce poate să ridice costurile. În același timp, risipa este mai mare, întrucât estimarea cantităților nu mai este realizată la fel de bine ca de obicei. Un alt motiv ar fi înlocuirea alimentelor obișnuite cu mâncare proaspătă, neprocesată, care se consumă în cantități mai mari, nefiind la fel de sățioasă, și care, de asemenea, poate duce la cheltuieli mai mari”, spune Andrei Canda, client service director la Mercury Research, compania care a realizat studiul.
În timpul postului, mai mult de trei sferturi dintre cei care postesc consumă mai des decât în perioade obișnuite legume, salate și fructe proaspete. Dulceața, gemurile, mierea, precum și conservele de legume sunt mai des consumate în această perioadă de mai mult de două treimi dintre cei care țin post. De asemenea, produsele care înlocuiesc alimentele de origine animală – pate vegetal, soia, cașcaval vegetal – sunt și ele la mai mare căutare în această perioadă.
De asemenea, studiul arată că patru din zece români care țin post gătesc acasă mai mult decât de obicei.
Un sfert dintre românii care țin post afirmă că este un obicei benefic pentru sănătate, această credință fiind mai degrabă împărtășită de locuitorii din Ardeal și Bucovina (43%). De asemenea, într-o măsură mai mare decât alte categorii de vârstă, persoanele trecute de 50 de ani au ca motivație în ținerea postului și beneficiile pe care alimentația le are asupra sănătății (37%).
Potrivit datelor studiului, postul Paștelui este ținut de 42% dintre românii cu vârsta de peste 14 ani, femeile fiind preocupate într-o mai mare măsură decât bărbații să păstreze acest obicei. Jumătate (50%) dintre femeile din România țin post de Paști, iar în ceea ce îi privește pe bărbați, o treime are acest obicei.
De asemenea, 34% dintre femeile care postesc reușesc să-l țină integral, în timp ce numărul bărbaților este mai mic – 18% dintre bărbații care țin post.