Vechile biserici pictate din județul Suceava, cele de care depinde în cea mai mare măsură succesul turismului local, riscă să-și piardă iremediabil din valoare. Este o realitate bine cunoscută de specialiștii din domeniu și oarecum firească, având în vedere că vorbim de edificii vechi de sute de ani. Semnale de alarmă se trag pe hârtie, însă în fapt se fac destul de puține.
Încă din 2007, în cadrul Muzeului Bucovinei a fost înființat Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice, singurul de acest gen din țară. Anual, comisia formată din patru specialiști restauratori întocmește două rapoarte cu privire la situația detaliată de la cele opt biserici monument UNESCO din județ. În urma investigațiilor din teren se constată unde și ce fel de probleme sunt și se propun soluții pentru intervenții.
Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a arătat că „monumentele sunt ca niște bătrâni care trebuie îngrijiți tot timpul. Vrând, nevrând suntem într-o zonă cu un anumit climat pretențios, iar grupul de biserici pictate din nordul Moldovei, așa cum apar ele în lista UNESCO, nu pot să nu aibă probleme. Sunt o suită de factori care acționează negativ, unii pot fi doar atenuați alții eliminați”.
Probleme seriose la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este unul dintre monumentele UNESCO unde sunt numeroase probleme.
Prima și cea mai serioasă problemă este legată de lipsa unor bucăți de țiglă de pe acoperiș. Infiltrațiile de apă, se arată în raport, au dus la degradarea zidăriei și tencuielii bisericii și, în lipsa unei intervenții rapide, va fi afectată serios și pictura. De asemenea, umiditatea, de diferite tipuri, a favorizat apariția agenților biologici pe trotuarul din preajma bisericii și pe soclul acesteia, ducând la dislocarea pietrelor componente.
Raportul face referire și la pictura interioară care, deși restaurată în mare parte, a devenit aproape la fel de afectată ca înaintea lucrărilor de refacere. Umezeala, pânzele de păianjen, infiltrațiile și fumulsunt cauzele principale ale afectării picturii. De asemenea, la intrarea în biserică, vizibile și extrem de deranjante sunt zgârieturile făcute de „credincioși” care au ținut să-și scrie numele pe pereți.
Găuri în acoperiș și instalație electrică cu improvizații
O altă biserică monument UNESCO ce necesită intervenții ample și urgente este Biserica Pătrăuți, prima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, care în ultima vreme a ieșit dintr-o lungă perioadă de anonimat, aflându-se din ce în ce mai des pe lista de obiective a grupurilor de turiști români și străini.
Aici s-au făcut ample lucrări de readucere la lumină a picturii, însă sunt încă multe puncte vulnerabile.
Marea problemă este acoperișul care nu mai asigură izolarea monumentului. Infiltrarea apei este masivă, astfel că s-a produs degradarea structurilor de zidărie și a picturii murale, în special în zona bolților.
Zidul de incintă prezintă atac biologic activ (mușchi, licheni), precum și fisuri, în timp ce în interiorul locașului se manifestă un atac biologic la nivelul pardoselii din lemn.
În raport se mai arată că instalația electrică veche, plină de improvizații, pune în pericol de incendiu biserica.
Acoperișul în stare deplorabilă și trepidațiile „omoară” Biserica Arbore
Mai puțin cunoscută, dar de importanță majoră, fiind monument UNESCO, Biserica Arbore, construită de Luca Arbore la începutul secolului XVI, este într-o stare proastă. Aici, starea deplorabilă a acoperișului pune serioase probleme în ce privește conservarea picturilor murale (atât la exterior, cât și la interior), dar și structurii edificiului. Termenii din raport sunt mult mai alarmiști, amintindu-se că lipsa intervențiilor urgente va avea ca rezultat inevitabil deteriorarea picturilor murale nu doar la exterior, dar și la interior.
Conform raportului, pe drumul care trece prin fața bisericii circulă mașini de mare tonaj, iar trepidațiile zguduie din temelii clădirea. Se adaugă aici și instalația electrică, foarte veche, ce reprezintă un real pericol de incendiu.
Atacul cariilor și păsările care mânjesc pictura de la Sucevița și Voroneț
Raportul specialiștilor arată că și monumente UNESCO aflate în prim plan din punct de vedere al atracției turistice, Sucevița și Voroneț, au probleme.
Conform raportului, în cazul Sucevița, pete de mucegai, carii și alți agenți biologici sunt deja prezenți în diverse locuri ale mănăstirii și există zone unde pictura este afectată. De asemenea, soclul și trotuarul prezintă dislocări de pietre. La ferestrele din pridvor și din pronaos se observă fragmente de geam lipsă, fapt ce favorizează pătrunderea păsărilor înăuntrul locașului. Sunt probleme și cu păsările care își fac cuiburi în jurul acoperișului, iar dejecțiile lor murdăresc pictura exterioară.
Comparativ cu celelalte monumente UNESCO amintite, problemele par totuși mai mici. În privința vulnerabilității acoperișului, acesta încă rezistă, deși s-au constatat mici carențe.
În privința bisericii Mănăstirii Voroneț, sunt remarcate probleme la acoperișul din lemn, afectat de factorii de degradare, o problemă serioasă fiind și cu păsările care își fac cuiburi la baza acoperișului și afectează calitatea picturii exterioare. De asemenea, specialiștii au mai constatat că în interiorul bisericii Mănăstirii Voronețul se manifestă și un atac activ al cariilor.
Pictură degradată și la Probota și Humor
La Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș, este o situație asemănătoare. Conform raportului, starea trotuarului și a soclului este deplorabilă, constatându-se infiltrații în fundații. În privința picturii interioare a bisericii mănăstirii, se remarcă faptul că aceasta este afectată de atacul biologic favorizat de condens. Atacul biologic s-a dezvoltat atât în pronaos, cât și în gropniță și în naos.
O situație mult mai bună este la biserica Mănăstirii Moldovița, care beneficiază de intervenții de restaurare a picturii interioare și exterioare, ca urmare a unui proiect finanțat prin fonduri europene pe perioada 2010 – 2012. În raportul Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice se amintește doar de autocarele din incinta parcării care, ajungând aproape de monument, produc vibrații care se resimt în structura acestuia și pot cauza degradări atât la nivelul zidului de incintă, cât și al bisericii.
În privința Mănăstirii Humor, al optulea monument UNESCO din județ, specialiștii au remarcat problema condensului din interiorul bisericii, care favorizează atacul biologic. La Humor s-a constatat, de asemenea, o degradare puternică a picturii din pridvorul bisericii, pricinuită atât de factori naturali, cât și de zgârieturile atât de deranjante și la intrarea în Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.
„S-a restaurat fresca din interior, dar există riscul plouă în biserică”
Fiind vorba de monumente de cel mai înalt rang, lucrările de restaurare propuse de comisie se pot face doar prin Ministerul Culturii.
Emil Ursu a declarat: „Lucrări la monumente se fac, există un proiect european la Mănăstirea Moldovița, alt proiect european la Sucevița, se lucrează la pictură la Pătrăuți, la fel și la Arbore. Probleme pot apărea oricând. Un exemplu elocvent este Mănăstirea Humorului, unde se restaurează, însă au apărut anumite probleme. Anul trecut a fost unul prielnic apariției factorilor biologici, astfel că este nevoie de intervenții punctuale. Alt exemplu este Biserica Pătrăuți, unde sunt probleme cu acoperișul, s-a restaurat fresca din interior, dar existăriscul să plouă în biserică”.
Ursu a mai arătat că următorul raport al Departamentului de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei va fi finalizat la mijlocul lunii decembrie.
Raportul din luna mai a acestui an, cel mai recent care este public, a fost prezentat recent și de un cotidian național și de o revistă specializată în istorie
