Mănăstirea Voroneț, așezare monahală ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt, renumită prin pictura sa, dar și prin faptul că aici este înmormântat Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare, în ziua Sf. Mare Mucenic Gheorghe, cu prilejul hramului mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au luat parte câteva sute de credincioși, oameni veniți din împrejurimi, dar și din țară, apropiați ai obștii monahale, oameni care vibrează cu spiritul Voronețului, cu spiritualitatea locului, binecuvântat de Dumnezeu.
Rugăciune în comuniune
Într-o armonie perfectă, natura și credința oamenilor au făcut din hramul Voronețului o sărbătoare a Învierii, a renașterii spirituale a fiecăruia dintre noi. Glasul maicilor de la strană, care au dat răspunsurile la rugăciune, cuvântul de învățătură al arhiereului Pimen și mănunchiul de rugăciuni aduse cu evlavie, din inimă, de credincioși, sub cerul de un albastru infinit și sub razele puternice ale soarelui, au făcut ca întreaga natură să ia parte la sărbătoare.
Maica stareță, stavrofora Irina Pântescu, i-a îndemnat pe credincioși, unii veniți de la mare depărtare, alții din zona Humorului, îmbrăcați în frumoase straie populare, să cânte împreună cu preoții și cu maicile „Hristos a Înviat”. Nimic nu poate fi mai înălțător decât rugăciunea în comuniune, unii cu alții, și toți în comuniune cu Dumnezeu.
Restaurare la Voroneț, cu bani de la credincioși
Maica stareță a Mănăstirii Voroneț, stavrofora Irina Pântescu, a spus, la finalul slujbei, că „în covârșitoare majoritate, restaurările de la Voroneț s-au făcut din ceea ce am putut să strângem din comercializarea vederilor, de la pomelnice, de la vânzarea lumânărilor. Cu acești bani, punându-i unul lângă altul, am putut să refacem ceea ce vedeți că s-a făcut la Voroneț. În primul rând, mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a dat sănătate, că ne-a dat putere, iar dumneavoastră vă mulțumim că ne-ați ajutat. Dumnezeu să ne ajute, să ne dea mântuirea, în primul rând, și apoi sănătate și împliniri”.
Toți participanții la slujbă au fost invitați de maica stareță la o agapă creștină, pregătită special pentru ziua hramului. La hramul de la Voroneț au fost prezenți și primarul orașului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava, generalul Ion Burlui, directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu, Aurel Buzincu, prof. univ. dr. arh. Virgil Polizu, managerul Mircea Lețiu (care se ocupă de aspectele financiare ale lucrărilor de restaurare a Voronețului), conf. univ. dr. Carmen Cornelia Balan.
Gânduri, la Voroneț, în zi de hram
Arhitectul Virgil Polizu ne-a spus că el vede Voronețul altfel decât îl văd vizitatorii, turiștii sau chiar credincioșii. „Văd în Voroneț o casă veche, valoroasă, cu o trăire în timp și în prezent deosebită, trăire pe care încercăm să o prelungim și, mai ales, să o punem în valoare. Și aș dori ca Voronețul să devină mai mult decât un punct de atracție turistică. Aș vrea să devină un loc de pelerinaj, de credință, de rugăciune, să devină cu adevărat un simbol al neamului românesc”, ne-a spus arhitectul Polizu.
Generalul Ion Burlui a ținut să ne mărturisească faptul că „orice om trebuie să-și găsească liniștea în Dumnezeu, orice creștin să și-o regăsească în biserica creștină. Voronețul ne dă tuturor putere, mai ales atunci când vedem oameni, de la mic la mare, îmbrăcați în costume populare. Este un lucru deosebit. Eu cred că la noi, în Bucovina, românul știe să fie om și este un lucru nemaipomenit de bun”, a completat Burlui.
Am întâlnit-o în curtea mănăstirii și pe Elena Belei, în vârstă de 65 de ani, din Voroneț, care an de an vine la mănăstire și se roagă pentru sănătate, iertare de păcate, pentru familie.
Primarul orașului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, ne-a spus că „Voronețul înseamnă ceva special pentru creștinătate și ceva special pentru noi, pentru administrație. De aceea încercăm în perioada aceasta să facem câte ceva, cât mai multe, pentru a pune în evidență această perlă a creștinătății”.
ÎPS Pimen despre politicieni: Dumnezeul lor este punga
Mâhnit că politicienii nu sprijină mănăstirile din Moldova, considerate „unice în lume”, ÎPS Pimen a spus ieri la Voroneț că el poate să strige mult și bine că acestea sunt o valoare națională, apreciată în toată lumea, că politicienii tot nu vor să-l audă și se supără pe el când le spune aceste lucruri. El a continuat să lovească în clasa politică, cea care, în opinia sa, a făcut averi prin furturi și nu prin muncă cinstită. „Să strig până diseară și ani de zile și mai marii țării noastre nu aud. Pentru că Dumnezeul lor este punga și banii agonisiți prin furturi, din averea țării și prin vinderea pământurilor țării. Și se supără grozav pe mine. Așa văd eu, fiu de țăran, eu sunt mai mult țăran”, a declarat Pimen.
În același timp, Preasfinția Sa a felicitat obștea de maici de la Voroneț pentru tot ce a realizat la mănăstire, „unde totul este frumos, dar a fost făcut cu bani de la credincioși și din ceea ce se vinde la poartă. Voronețul și alte mănăstiri sunt unice în lume. Dacă a fost cinste, maica stareță și cu obștea au făcut această construcție. Dacă au fost și arhitecții și inginerii oameni cinstiți, și nu au făcut lucruri de mântuială, s-au făcut lucruri mărețe, construcții mari… Fără nici un ban de la Guvern, doar cu bani din donațiile credincioșilor. Dacă este cinste, se pot face multe. Cam așa a fost și în vremea lui Ștefan cel Mare”, a completat ÎPS Pimen, spunând că Voronețul, la fel ca alte mănăstiri din Moldova, este apreciat în toată lumea.
„Frumosul a fost creat de oamenii de rând”
ÎPS Pimen le-a vorbit credincioșilor despre mănăstirile din Moldova, „adevărate opere de artă”. „Pictorii de atunci nu aveau cursuri universitare, ci școala vremii, școala sfinților. Frumosul a fost creat de oamenii de rând, adică de trăitorii în ale credinței. Uitați-vă la casele țărănești, la portul popular, la ouăle încondeiate, cât sunt de frumoase. Ștefan cel Mare a biruit, pentru că a fost un postitor, un om milostiv, un om credincios”, a spus arhiereul Pimen.
El a amintit ieri și de Sf. Gheorghe, care a fost un biruitor. Pe steagul Sfântului Ștefan cel Mare, al cărui original se află la Mănăstirea Zografu de la Sfântul Munte Athos, după cum a spus ÎPS Pimen, scria: „O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin”. „Așa au fost voievozii noștri, toți marii oameni de seamă ai țării noastre”, a concluzionat ÎPS Pimen.
I s-a făcut rău și a fost luată de SMURD
Din cauza căldurii, unei femei în vârstă de 74 de ani, cunoscută cu probleme cardiace, care se afla ieri la slujba de la Voroneț, i s-a făcut rău. Dacă la început credincioșii din jurul ei au stropit-o cu apă, iar preoții au stropit-o cu agheasmă, ca să își revină, mai apoi a fost chemat la fața locului un echipaj de la SMURD, care i-a acordat femeii primul ajutor. Echipajul SMURD a luat-o pe femeie din mijlocul credincioșilor, după ce asta și-a mai revenit, pentru mai multă siguranță. Aflat la Voroneț, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava, generalul Ion Burlui, ne-a spus că femeia a avut și o cădere de calciu, dar că echipajul SMURD a intervenit foarte rapid și femeia și-a revenit.
