Mănăstirea Hagigadar a fost loc de pelerinaj pentru sute de credincioși armeni și români, care au ținut să se roage pentru împlinirea dorințelor. Ca în fiecare an, în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sf. Maria sau Adormirea Maicii Domnului, pelerinii își îndreaptă pașii spre mănăstirea „tuturor dorințelor”, așa cum este cunoscut lăcașul de cult ridicat acum 501 ani de doi negustori armeni. Unii dintre credincioși nu ajung pe propriile picioare în curtea mănăstirii, și asta pentru că tradiția spune că dealul de la Hagigadar trebuie urcat în genunchi pentru ca cele mai ascunse dorințe să prindă viață.
La fel s-a întâmplat și cu o femeie din Suceava, pentru care chinul de a urca dealul în genunchi nu este nici pe departe un chin atât de mare față de răsplata pe care o așteaptă.
„Mi-e greu să urc dealul în genunchi, dar încerc să fac eforturi. Am fata bolnavă și aș vrea să se facă sănătoasă”, a mărturisit femeia.
Unii vin la Mănăstirea Hagigadar pentru lucruri mai trupești. Este și cazul lui Lavric Șuleap, un bărbat de 60 de ani, din Milișăuți, care în decurs de trei zile a ajuns la Hagigadar de două ori. Scopul său este unul foarte clar. „Am venit aici pentru o femeie, pentru o gospodină, cred că o să-mi găsesc consoarta, sunt convins de asta”, a spus Lavric Șuleap, care a continuat să ocolească biserica în genunchi.
Pelerini de la sute de kilometri depărtare
Pe dealul de la Hagigadar au venit nu doar oameni de prin partea locului, ci și foarte mulți credincioși de la Constanța, București sau Pitești. Cu toții sunt mânați de același sentiment, că Dumnezeu le va fi aproape și le va ocroti familiile. Despina Adam este din Vaslui, iar la mănăstirea „tuturor dorințelor” a ajuns ieri pentru prima dată în viață.
„Am văzut la televizor și a zis multă lume că s-a realizat tot ce și-a pus în gând și mă gândesc că poate Dumnezeu ne ajută și nouă. Am urcat și dealul în genunchi, iar pe mine mă dor picioarele, dar m-a ajutat Dumnezeu și mă simt foarte bine”, a mărturisit Despina Adam.
Ca ea sunt mulți alți oameni, iar unii spun că miracolul rugilor ridicate de la Hagigadar a avut efectul scontat.
„Nu e așa de greu să mergi în genunchi. Când te rogi ți se îndeplinesc dorințele și nu e așa greu. Eu am venit acum să mulțumesc, mi-am pus cinci dorințe și toate s-au îndeplinit”, a arătat Ciprian.
Și pentru președintele Uniunii Armenilor din România, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, Mănăstirea Hagigdar este un loc cu o rezonanță aparte.
„Familia mea este o dovadă elocventă a forței acestui loc. Eu mi-am dorit un băiat, dar soția mea s-a rugat aici pentru o fetiță, iar după nouă luni și ceva a avut o fată, așa încât lucrurile sunt foarte limpezi cu forța acestui loc”, a mărturisit Varujan Vosganian.
Printre pelerini s-a numărat și Varujan Pambuccian, deputatul care reprezintă minoritatea armenilor în Parlamentul din România.
Slujba de ieri, oficiată de Înalt Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România
Slujba de ieri a fost oficiară de un sobor de preoți în frunte cu Înalt Preasfințitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diocezei armenilor din România, printre preoți fiind și Azad Mandalian, preotul care are în grijă bisericile din Bucovina.
Conform tradiției, întreg soborul de preoți a îngenuncheat înainte de intrarea în Mănăstirea Hagigadar, acolo unde a fost oficiată slujba religioasă, iar la ieșire a fost binecuvântat platoul în care se găseau strugurii care au fost împărțiți mai apoi credincioșilor.
Din curtea mănăstirii, pelerinii au plecat către un restaurant din zona municipiului Suceava, unde au fost servite mâncăruri tradiționale armenești. Este vorba de supa de urechiușe și de pilaful cu carne de vită fiartă, bucate pregătite încă de sâmbătă.
Legat de urechiușele din supa servită ieri, se spune că ele au puteri miraculoase, similar cu înconjuratul în genunchi, de trei ori, al Mănăstirii Hagigadar.
„Se spune că la 40 de urechiușe ți se îndeplinește o dorință. Noi credem că este așa și de aceea venim aici an de an”, a mărturisit una dintre femeile care au muncit pentru ca pelerinii veniți la Hagigadar să poată gusta din delicioasa supă.
Urechiușele se pregătesc după un adevărat ritual. Mai întâi, se face un aluat ca pentru tăiței, în care se pun ouă, ulei, făină. Foaia foarte subțire este tăiată în pătrățele mici, ca la colțunași, iar mai apoi se umple cu carne de văcuță tocată, amestecată cu mirodenii. Urechiușele se fierb în supa în care s-a pus hurut (concentrat din verdețuri muiate în lapte acru și uscate), unde se adaugă smântână, sare și piper.
