Sănătate

Mânăreli pe banii publici la Spitalul Județean



– Licitații pentru externalizarea serviciilor făcute fără a se respecta procedurile legale, donații neînregistrate în acte, plusuri și minusuri în gestiune, sunt doar câteva nereguli grave depistate de către organele de control la spital
– Echipa mixtă de control ce face verificări aici are sarcina să evalueze și eficiența privatizărilor de servicii
– În timp ce unii dosesc medicamente, aparatură medicală din donații și altele, la bucătăria spitalului rozătoarele și gândacii iau cu asalt mâncarea care se servește bolnavilor
Bătaie de joc pe bani publici, la Spitalul Județean Suceava, în ultimii trei ani de zile. Așa arată primele date puse cap la cap de o echipă mixtă de control ce face verificări în actele unității spitalicești.
Șapte persoane, dintre care un consilier juridic de la Prefectură, finanțiști, reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică, și ai poliției economice, verifică de câteva săptămâni documentele încheiate în spital în ultimii ani, modul în care s-au efectuat licitațiile de produse, închirierile de spații,
externalizarea serviciilor, înregistrarea și gestionarea donațiilor, precum și modul în care s-au utilizat bani publici la nivelul fiecărui serviciu de specialitate. Controlul a fost extins la perioade anterioare după ce s-au depistat nereguli în actele încheiate la spital în ultimele 5 luni de zile.
Noua conducere a spitalului a cerut ajutorul prefectului, în calitatea sa de șef al serviciilor descentralizate, pentru efectuarea unui control audit, unitatea dispunând doar de un singur cadru specializat.
Acțiunea de control se desfășoară cu dificultate din cauză că documentele cerute li se pun la dispoziție cam greu, iar după consultarea actelor situația se complică și mai mult, fiind descoperite nereguli în lanț. Că la spital sunt nereguli, asta o știa tot personalul, se pune așadar întrebarea de ce de abia acum ies la iveală mânăreli făcute cu ani în urmă, în condițiile în care unitatea sanitară a făcut obiectul unor controale anterioare care se anunțau a fi „serioase”.
– Spitalul plătește miliarde de lei la laboratorul de analize pe facturi globale
Un capitol nevralgic îl reprezintă licitațiile de externalizare a serviciilor de laborator și spălătorie, unde se înregistrează abateri de la procedura legală, fapt considerat a fi foarte grav. La externalizarea spălătoriei, de exemplu, nu au fost respectate normele legale la stabilirea taxei de participare la licitație, la fixarea termenilor de contract, iar valoarea contractului a fost fixată aiurea, pe baza unei slabe fundamentări.
Spitalul plătește lunar aproximativ 700-800 de milioane de lei la spălătoria cu pricina, dar măcar facturile sunt „defalcate” pe secții.
În ceea ce privește laboratorul de analize, situația stă cu totul altfel, neștiindu-se cu exactitate pe câte analize se duc banii, factura pentru analize fiind globală, la nivelul spitalului, și nu pentru fiecare secție în parte. Spitalul Județean plătește pentru serviciile de laborator în medie 1,4 miliarde de lei pe lună și, din cauza cheltuielilor mari cu acest serviciu, s-au impus restricții severe la analizele care se fac pacienților.
– Afaceri cu donații care nu apar în acte
Echipa de control a confirmat încă un lucru știut în spital, și anume că responsabilii cu donațiile și-ar fi vârât mânuțele până la coate prin saci cu haine, cearceafuri sau prin cutii cu medicamente, iar mare parte dintre aceste ajutoare nu au ajuns vreodată la bolnavii de pe secții, cu atât mai mult saltelele și paturile.
Tiruri de la fundații, cu medicamente, aparatură medicală și materiale sanitare nu au fost înregistrate deloc sau doar parțial.
Echipa de control efectuează controale încrucișate la spital și la fundațiile care au făcut donațiile, deoarece există reclamații că actele de donație au fost refăcute în spital, trecându-se în actele refăcute alte valori decât cele primite.
Tot din primele cercetări s-a depistat că în evidențele spitalului o bună parte din aparatura medicală primită nu a fost înregistrată deloc, deși ea se regăsește, de asemenea, în evidențele donatorilor.
Cât privește bonurile de înregistrare, în luna mai, înainte de a veni noul director general, s-au înregistrat retroactiv zeci de metri cubi de gresie și faianță.
Pentru a se putea înțelege haosul din actele de donații de la cea mai mare unitate spitalicească din județ vom da ca exemplu procesul verbal de predare primire încheiat pe 9 mai 2005, între gestionara Stela Buburuzan (care pleca la pensie) și gestionarul primitor Covrig Lăcrămioara. Procesul verbal a fost supervizat de către contabilul șef al spitalului, Constantin Timofticiuc. S-au depistat bunuri neridicate și donații, valori materiale nerecepționate din donații, documente de primire – eliberare care nu au fost operate la zi și predate la contabilitate. În urma verificării concordanței dintre stocurile faptice și cele scriptice din evidența contabilă au rezultat 152,7 milioane lei plusuri în gestiune și aproape 9 milioane minusuri. De asemenea, în timpul inventarierii, s-au găsi atunci în magazia de materiale sanitare bunuri provenite din donații care nu erau înregistrate în evidențele tehnic – operative ale magaziei. Este vorba despre materiale de consum în valoare de 260,4 milioane lei și obiecte de inventar de 5,1 milioane lei. Comisia de inventariere a procedat la compensarea lipsurilor cu plusurile constatate, rezultând o diferență reprezentând plusuri cantitative în gestiune de 138 milioane lei și diferențe valorice din compensare în plus de 5,6 milioane lei. Verificările au scos la iveală că fișele de magazie erau completate aiurea, pe unele dintre acestea fiind trecută doar mențiunea „sold 2005” în loc de data exactă de intrare a bunurilor de inventar. În mod normal, aceste fișe de magazie trebuiau încheiate la fiecare sfârșit de lună și deschise la începutul lunii următoare.
Unde au ajuns aceste donații, doar responsabilii cu înregistrarea și primirea lor pot spune cu exactitate, însă cadrele din spital spun că articole de îmbrăcăminte, cearceafuri și medicamente ar fi ajuns pe tarabele din Piața George Enescu.
Nici nu era greu să se întâmple asta din moment ce pe actele de donații se treceau „două cutii cu medicamente”, sau „doi saci cu cearceafuri”, fără a se mai contabiliza numărul cearșafurilor sau al recipientelor de medicamente.
– Cartofi de calitate inferioară, aduși de la firma condusă de soțul directoarei de îngrijiri
Considerând probabil că pe banii statului se poate scăpa de produse pe care nimeni nu le mai cumpără și că bolnavii mănâncă orice, în toamna anului trecut, firma la care soțul directoarea de îngrijiri a spitalului – Lenuța Cozmanciuc, este director și acționar, SC PRODINCOM SA, a adus la spital cartofi de calitate inferioară, care mai erau și stricați. Firma a câștigat licitația electronică pentru că a oferit cel mai mic preț. Toate bune și frumoase, numai că, exact la livrarea produsului, soțul Lenuței Cozmanciuc, Mihai Cozmanciuc, i-a anunțat pe cei de la spital că a adus 23 de tone de cartofi, dar aceștia sunt sub calitatea stabilită prin contract.
Mai exact, cartofii erau de sămânță, și pe deasupra și stricați, o parte dintre ei.
Pentru că după trecerea prin mașina de curățat din cartofii cu pricina nu ar mai fi rămas mare lucru, iar spitalul ar fi avut o pierdere de 60% din porțiile de cartofi ce urmau a fi servite bolnavilor, cele 23 de tone de cartofi nu au fost primite la spital, reziliindu-se contractul cu PRODINCOM, în ciuda insistențelor directorului firmei.

Medicamente și materiale sanitare care nu ajung la patul bolnavului
Toate aceste matrapazlâcuri au fost făcute într-un spital subfinanțat de la buget, unde personalul este sistematic informat că nu sunt fonduri nici de substanțe dezinfectante și nici de mănuși de unică folosință. Într-un spital în care se taie linii de gardă, inclusiv la Chirurgie, pentru a se face economie la bani. Din puținul de medicamente și materiale sanitare pe care îl asigură spitalul, mare parte nu ajunge însă niciodată la bolnavi, produsele dispărând pe drum, pe drumul de la farmacie la secția unde este internat bolnavul, sau pe lungul drum de la bucătărie la patul bolnavului. La Neurologie, de exemplu, asistentele le explică bolnavilor că nu este un anume tip de medicament, pentru ca apoi să le vândă acestora „medicament rămas de la alt bolnav”. În timp ce unii dosesc medicamente, aparatură medicală și altele, la bucătăria spitalului rozătoarele și gândacii dau iama în mâncarea din care se servește bolnavilor.
Peisaj dezolant al unui spital județean de secol XXI, pe spatele căruia s-au făcut afaceri grele.


Recomandări

Spitalul Suceava va avea curând saloane ATI cu camere video, a anunțat deputatul Emanuel Ungureanu, după o discuție cu Gheorghe Șoldan

Deputatul USR de Suceava Emanuel Ungureanu, directorul medical, dr. Valeriu Gavrilovici, și de purtătorul de cuvânt, dr. Monica Terteliu Băițan
Deputatul USR de Suceava Emanuel Ungureanu, directorul medical, dr. Valeriu Gavrilovici, și de purtătorul de cuvânt, dr. Monica Terteliu Băițan

Deputatul USR Emanuel Ungureanu trage un semnal de alarmă cu privire la neglijența unor angajați ai Spitalului Județean Suceava

Emanuel Ungureanu a prezentat o fotografie cu doi angajați ai Spitalului Județean care traversează o trecere de pietoni îmbrăcați în echipament medical
Emanuel Ungureanu a prezentat o fotografie cu doi angajați ai Spitalului Județean care traversează o trecere de pietoni îmbrăcați în echipament medical