Mame de pe băncile școlii

– Tot mai multe fete își asumă rolul de mamă la vârste la care nici fizicul și nici psihicul nu sunt destul de dezvoltate pentru a face față unei asemenea responsabilități
– În 2007, numai la Maternitatea Suceava, peste 25 de tinere sub 18 ani au adus pe lume copii
Într-o lume în care tot mai mulți oameni se gândesc foarte bine înainte de a decide să conceapă un copil, minorele care devin mame sunt din ce în ce mai des întâlnite.
La vârsta la care majoritatea fetelor de seama lor își roagă părinții să le ajute la teme, unele copile se grăbesc să experimenteze aspectele vieții de adult și, în cele din urmă, lasă școala pentru maternitate.
Dacă în comunitățile de romi este un obicei ca tinerele să dea naștere unor copii încă de la o vârstă fragedă, nici românii nu se lasă mai prejos, dar în cazul lor lipsa de educație este cea care transformă micuțele în mame.
Cei mai mulți dintre bebelușii minorelor văd lumina zilei în afara instituției căsătoriei.
– La 14 ani își ține primul prunc în brațe
De la începutul acestui an, numai în Maternitatea Suceava au născut peste 25 de fete care nu ajunseseră încă la vârsta majoratului.
Cea mai proaspătă mămică minoră este o tânără de etnie romă, Irina M., în vârstă de 14 ani, care a născut marți, 4 decembrie, în jurul orei 10.00, prin cezariană, o fetiță de 2,180 kilograme.
Micuța a primit doar nota 7 la naștere și va sta o perioadă în incubator. Nici mămica ei nu o duce mai bine, ea fiind supusă unui tratament perfuzabil ca urmare a unor suferințe renale și hepatice dezvoltate pe parcursul sarcinii.
Cu numai o zi înaintea Irinei, o altă copilă și-a ținut pentru prima oară pruncul în brațe. Luni, 3 decembrie, Nicoleta R., de 15 ani, din Călugăreni, a dat naștere unei fetițe, sănătoase în cazul ei, cu o greutate de 2,950 kilograme, care a fost notată de medici cu 9.
Deși, în ultimii ani, la nivel județean s-au derulat numeroase programe pentru reducerea sarci¬nilor nedorite prin utilizarea diverselor forme de protecție, numărul mămicilor minore a crescut simțitor.
Dacă populația de romi păstrează tradiția, în baza căreia fetele dau naștere încă de la o vârstă fragedă, în comunitatea de români lucrurile stau altfel, și au legătură în cele mai multe cazuri cu educația precară în ceea ce privește sexualitatea.
– Operație cezariană vs naștere naturală
Autoritățile afirmă că vina pentru slaba informare a tinerilor nu poate fi pusă doar în cârca lor, atâta vreme cât, frecvent, se inițiază diverse programe și acțiuni tematice, considerând că informațiile de această natură ar trebui să plece în primul rând de la părinți. De multe ori însă, aceștia nu reușesc să comunice suficient cu copiii lor și nici nu lasă această sarcină în grija unei persoane specializate.
Minorele care rămân gravide nu sunt suficient dezvoltate din punct de vedere fizic, iar în unele cazuri viața mamei și a noul născutului este pusă în pericol. Cele mai multe nașteri sunt premature, impun operația cezariană, iar mare parte din bebeluși nu au parte de protecția și avantajele oferite de instituția căsătoriei.
Conform statisticilor, la Maternitatea Suceava, 18 dintre mămicile care, în 2007, au adus pe lume un copil, au făcut-o la vârsta de 17 ani. Restul au trăit experiența maternității la 16, 15 și 14 ani. Istoria acestei unități sanitare numără însă și cazuri în care minorele au devenit mame și la vârste mai mici, de 12, 13 ani.
Situația adolescentelor care trăiesc experiența maternității la asemenea vârste ridică, dincolo de aspectele juridice și morale, o serie de alte probleme de natură psihologică.
Chiar dacă, din punct de vedere biologic, unele dintre aceste adolescente pot fi apte să nască, în mod cert, din punct de vedere psihic, ele nu sunt pregătite pentru tot ceea ce urmează după naștere.
– Roluri nepotrivite de părinți
Potrivit psihologului sucevean Dacian Tudose, a fi mamă, în adevăratul sens al cuvântului, presupune o anumită maturitate afectivă, asumarea unor roluri bine delimitate și a unui statut social, motiv pentru care este greu de crezut că se pot întâlni toate aceste lucruri la o adolescentă de 12 – 13 ani.
„În mod natural, o persoană la această vârstă încă mai are nevoie de protecția și ocrotirea părintelui. Este dificil, dacă nu imposibil, ca, peste noapte, din persoană ocrotită, să devină ocrotitor. În general, maternitatea precoce este legată de tradiția unei minorități, dar, atâta timp cât consecințele acestui fenomen sunt dintre cele mai nefaste, nu cred că este cazul să mai luăm în discuție respectarea tradiției”, spune sursa citată.
Dacian Tudose arată că, în situația maternității precoce, există doi perdanți. Primul este chiar mama, care, încă fiind copil, se trezește brusc într-o situație nouă, în fața căreia se simte neajutorată și își schimbă, brutal, modul de viață.
– „Familii” în care soții nu au încă buletin
Al doilea perdant este copilul, care nu are parte de o îngrijire adecvată, pentru că părinții lui sunt prea tineri și, de fapt, nu știu să fie părinți. Totuși, mai putem identifica un perdant, societatea, adică noi toți, pentru că aceste „familii”, mult prea „anticipate”, în marea majoritate a cazurilor, sunt disfuncționale, insuficient integrate social și profesional, și foarte expuse riscului de a funcționa în zona gri a societății.
„Putem vorbi de un paradox. Dacă tendința societății moderne este ca tinerii să hotărască să-și întemeieze o familie, media fiind 25 – 30 de ani, România mai are și acum cazuri de așa-zise familii în care soții nu au încă nici buletin. Concluzionând, nimic din ceea ce presupune frumoasa experiență a maternității nu poate exista la o mamă de 12 – 13 ani, iar societatea, dacă nu încearcă să prevină acest fenomen social, va plăti prețul mult mai costisitor de a se confrunta cu consecințele lui”, punctează psihologul sucevean.