Ambasadorul Rusiei, Oleg Malghinov, a declarat că chestiunea istorică a Tezaurului nu este atât de simplă pe cât pare, nefiind nicio persoană care să poate certifica faptul că acesta mai există, iar politizarea problemei în România nu duce decât la discuții inutile.
„Această chestiune este o chestiune istorică și nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoașterea importanței discutării acestei chestiuni a stat la baza înființării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (…) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată spună dacă există sau nu. Am citit declarația ministrului de Externe, care specifică că tezaurul există”, a afirmat Malghinov, într-un interviu difuzat duminică la „După 20 de ani”, la PRO TV.
El a subliniat că nu reprezintă un format corespunzător Consiliul Europei, unde s-a adoptat o rezoluție care recomandă Moscovei continuarea dialogului cu România privind Tezaurul. „Am văzut încercarea deputaților români de a include o prevedere în acest sens în rezoluția Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzător. Când începe politizarea, încep discuții inutile. Aceste chestiuni s-au discutat în anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie să se așeze la aceeași masă, să discute această chestiune”, a argumentat Malghinov.
Potrivit acestuia, următoarea întâlnire a Comisiei mixte de istorici care analizează și problema Tezaurului a fost fixată pentru martie 2013, la București, însă politizarea blochează și discuțiile în acest cadru.
„La sfârșitul lunii octombrie a avut loc o întâlnire între președinții Comisiei și s-a stabilit că întâlnirea istoricilor va avea loc în luna martie. Din câte știu, s-a întâlnit acum cinci ani sau acum șase ani. O altă întâlnire nu a avut loc. Ascultați-mă puțin, și aici este nevoie de un anumit climat, astfel încât istoricii să se poată așeza și discuta. Dar atunci când discuțiile se transferă în plan politic, devin iritați, aici, acolo și nu mai există un dialog, un schimb de opinii constructiv”, a spus Malghinov.
Ambasadorul rus a insistat că discuțiile pe această temă trebuie purtate numai la nivelul Comisiei de istorici.
„Fiind istorici de profesie, vor avea cu ei probabil anumite documente și vor discuta probabil pe marginea acestor documente. Este o chestiune care trebuie soluționată la nivel de profesioniști. Nu pot fi rezolvate la nivel de menaj chestiuni cu o anumită vechime”, a mai spus el.
Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlățean a declarat pe 28 octombrie că Tezaurul României este „în mod indubitabil” la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE, însă șansele realizării acestui obiectiv depind de realizarea unui „dialog politic funcțional” cu Federația Rusă.
„În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova și este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare», între ghilimele, din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis niște piese din tezaurul românesc la București, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie”, a declarat Corlățean.
De asemenea, șeful diplomației a punctat că șansele recuperării Tezaurului depind de realizarea unui dialog politic funcțional cu Moscova, care nu trebuie acuzat în politica internă.
„Șansele depind de modul în care vom ști să construim o relație politică funcțională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluție pozitivă în măsura în care ai un dialog politic. Dacă nu-l ai, să nu ne așteptăm la progrese, la evoluții pe această linie. Deci interesul pentru o relație funcțională politică, fără să fim acuzați că suntem vânduți rușilor sau alte prostii și bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, interesele vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară – tezaurul României – lucru care se transmite din generație în generație de diplomați români, lucruri care se transmit la Banca Națională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit și nu le uităm, și ne interesează, și constituie o prioritate”, a spus ministrul de Externe.
El a arătat că deși a reprezentat un „episod tensionat” adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români care solicita Moscovei să continue dialogul în problema Tezaurului, a avut loc o întâlnire a copreședinților comisiei privind unele aspecte ale relației istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog „înghețat de mulți ani” și în care s-a convenit revenirea la problemele de fond.
„Această întâlnire a fost prima după multă vreme. Este o redemarare, dacă doriți, a unui dialog care a fost înghețat foarte mulți ani (…) A fost o primă întâlnire, care și-a stabilit ca într-o perioadă următoare – și aici intervine domeniul de mai mare discreție – de a putea intra din nou în chestiuni de fond”, a afirmat Corlățean.
Copreședinții Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale s-au întâlnit la Moscova, în urmă cu trei săptămâni, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni, în luna martie a anului 2013.
Această comisie, a cărei funcționare este prevăzută de cadrul bilateral al Tratatului politic de bază încheiat în 2003, a avut trei reuniuni, în 2004, la București, și 2005 și 2006 la Moscova.
