Alexandru Ovidiu Vintilă,poet și eseist, doctor în istorie, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași și președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, a scos recent de sub tipar un nou volum de poezie, „Maki Haku”, apărut la Editura Eikon, București.
Editorul cărții este Valentin Ajder, design copertă, grafică și fotografie: Mihai Burlacu. Prima lansare a acestui volum a avut loc vineri, 17 ianuarie 2025, la Casa Corpului Didactic „George Tofan” Suceava, dar vor urma și alte lansări, pentru ca publicul sucevean și nu numai să descopere poezia lui Alexandru Ovidiu Vintilă.
Pe coperta a IV-a a volumului „Maki Haku”, poetul și dramaturgulMatei Vișniec, născut la Rădăuți, dar stabilit de mulți ani în Franța, reușește să traseze câteva idei despre poezialui Alexandru Ovidiu Vintilă, spunând că îi sugerează „imaginea unui seismograf al stărilor sufletești și al raporturilor noastre fragile cu lumea. Poetul decantează cu subtilitate imagini și senzații, amintiri și reflecții, dar mereu atent să nu abuzeze de cuvinte, să nu ne sufoce cu torente verbale. În consecință, ne lăsăm îmbarcați în poemele sale aerate cu o enormă încredere și plăcere, fiind siguri că bărcuțele sale de hârtie sunt capabile să ne traverseze oceanul. Cu eleganță și cu inteligența unei savuroase economii de mijloace, Alexandru Ovidiu Vintilă și-a forjat un stil și un limbaj. Cu gesturi fine de caligraf al sensurilor și al esenței el ne ghidează prin ceea ce nu poate fi înțeles și perceput decât prin poezie”.
„Cam tot ce a scris până acum poetul Alexandru Ovidiu Vintilă stă sub semnul contrastelor”
Tot despre scrisul suceveanului Alexandru Ovidiu Vintilă vorbește și Ion Pop, poet, critic și istoric literar, care spune: „Cam tot ce a scris până acum poetul Alexandru Ovidiu Vintilă (care este și un remarcabil eseist și un fin comentator de poezie) stă sub semnul contrastelor: dintre realitatea imediată, notată fugar în detaliul cotidian, și fantasmele eului privitor, dintre material și evanescența onirică, iar în planul propriu-zis liric, un sentiment ambiguu, împărțit între vibrația controlată intelectual în fața micilor miracole ale lumii și dezamăgirile subiectului contemplator care constată indiferența, neutralitatea celor din jur, în decoruri răvășite, impure, adesea reziduale”, pentru ca, spre finalul prezentării sale, Ion Pop să adauge, ca o concluzie la ceea ce cuprinde „Maki Haku”:„Toată cartea ne vorbește, în fond, despre un spirit sceptic, subtil reflexiv, ce nu și-a pierdut însă cu totul o anumită credință într-o frumusețe posibilă care, dacă nu poate salva lumea, e bine să-i fie alături, cât de cât încurajatoare”
„Construiește o autenticitate a realului”
La toate acestea adăugăm și ce spune prozatorul și criticul literar Felix Nicolau, că poetul Vintilă „construiește o autenticitate a realului. O autenticitate seducătoare și nu numai, ba chir cogitativă”. Și afirmațiile prozatorului și poetului Andrei Mocuța sunt revelatoare. Acesta ne invită să citim poemele semnate de Alexandru Ovidiu Vintilă, pentru că „reușește să ofere o imagine panoramică și esențială a liricii sale”, (…) „imagini care conduc spre un limbaj al tăcerii, invocat simbolic, de natură să extindă orizontul poeziei, ca discurs revelator și metafizic”. Merită să descoperiți „discursul liric” propus de Alexandru Ovidiu Vintilă în cea mai recentă carte a sa, „Maki Haku”, și să descifrați sensul cuvintelor, „mesajul”, dar și tainele de dincolo de cuvinte.
