Cele mai multe plecări din sistemul de asistență maternală sunt cauzate de retragerea atestatului sau neprelungirea lui, astfel de măsuri fiind luate din cele mai diverse motive, de la neglijarea copilului și până la cele mai cumplite abuzuri, uneori cauzatoare de moarte.
Datele oficiale de la sfârșitul anului trecut arătau o creștere a ieșirilor din sistemul de asistență maternală, unele din cauza pensionării, altele din cauza veniturilor scăzute și cele mai multe din cauza retragerii atestatului sau al neprelungirii lui.
Decizia de retragere sau de neprelungire a atestatului de asistent maternal profesionist are la bază, de obicei, o încălcare a drepturilor minorului pe care asistentul maternal îl are în grijă.
De-a lungul timpului autoritățile sau mass-media au semnalat tot felul de nereguli privind îngrijirea unor copii în asistență maternală, unele cazuri fiind de o cruzime greu de imaginat.
Fănica Grădinaru, reținută miercuri de procurorii Parchetului Capitalei, pentru tentativă la omor calificat și deosebit de grav și rele tratamente aplicate minorului, este cel mai recent exemplu de acest fel.
În perioada octombrie 2007 – decembrie 2009 ea a agresat doi copii pe care îi avea în îngrijire, Parchetul Tribunalului București arătând că femeia „a exercitat diferite acte de violență și cruzimi asupra părților vătămate P.C.A și M.M., minori care îi fuseseră încredințați spre îngrijire, acceptând posibilitatea ca aceștia să-și piardă viața, precum și alte acțiuni care au pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a acestora.
Acesta este unul dintre cazurile în care vina nu a fost pusă doar pe seama asistentei maternale, alături de ea fiind trași la răspundere soțul, pentru complicitate, dar și două dintre asistentele sociale de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov, care au fost responsabile cu monitorizarea celor doi copii în asistență maternală.
Nerespectarea drepturilor copilului în asistență maternală poate lua cele mai diferite forme, lucru demonstrat la începutul acestui an de cazul unor frați din localitatea vasluiană Șuletea, care au fost retrași de către autoritățile statului din plasamentul la asistent maternal profesionist, după ce sora cea mare, de doar 14 ani a rămas însărcinată.
Tot un abuz asupra minorului au comis alte două asistente maternale profesioniste, din localitatea vasluiană Frasinu, care s-au bătut în 26 septembrie, în fața celor trei copii pe care îi aveau în plasament, toți cu vârste de până la zece ani.
De asemenea, o traumă emoțională l-a determinat pe un băiețel de 13 ani să fugă de la asistentul maternal în a cărui grijă fusese lăsat de șase ani, în urma unei certe cauzată de dispariția a zece lei din casă.
Unele cazuri reușesc însă să șocheze opinia publică dar și autoritățile care, teoretic, au evaluat și monitorizat acei asistenți maternali.
La sfârșitul anului trecut, o asistentă maternală din Bistrița era cercetată de polițiști pentru rele tratamente aplicate minorului după ce a bătut cu biciul o adolescentă de 14 ani pe care o avea în îngrijire.
„Asistenta maternală i-a aplicat fetei mai multe lovituri cu un bici peste coapse din cauză că i-a găsit un caiet în care avea scrise și desenate imagini cu caracter obscen și vulgar”, preciza atunci poliția, în urma unei sesizări primite de la DGASPC.
Femeii, cercetată în stare de libertate, i-a fost retras atunci atestatul de asistent maternal profesionist și, odată cu el, adolescenta de 14 ani și un alt băiat de 11 ani, pe care îl avea în grijă.
Astfel de cazuri, de gravitate majoră, nu sunt specifice ultimilor ani. În 2006, două asistente maternale din Buzău au intrat în atenția procurorilor după ce copiii pe care îi aveau în îngrijire au murit.
Directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Buzău, Cecilia Manolescu, preciza atunci că în primul dintre cazuri era vorba despre un băiețel în vârstă de un an și o lună, aflat în îngrijirea unei asistente maternale de 33 de ani din Buzău, băiețelul ajungând la spital în stare gravă, iar la scurt timp s-a produs decesul.
Medicii legiști au stabilit că băiețelul a murit din cauza unui traumatisn cranio-cerebral însă Parchetul a exclus varianta unei agresiuni, luând în calcul mai degrabă ipoteza ca băiețelul, lăsat nesupravegheat, să fi căzut în cap.
La scurt timp, DGASPC Buzău a aflat întâmplător despre un alt caz al unui copil aflat în grija unei asistente maternale din localitatatea Săgeata.
Băiețelul, în vârstă de patru ani, a ajuns la spital în stare critică după ce a căzut într-un vas cu apă fierbinte. Copilul a fost preluat de medicii de la București, însă din cauza arsurilor deosebit de grave, el nu a mai putut fi salvat.
Cel mai răsunător caz privind abuzarea unui copil în asistență maternală a fost al Marcelei Făgărășanu din Bistrița Năsăud, judecată pentru maltratarea și uciderea unui copil de patru ani, fiind condamnată la 22 de ani de detenție de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Asistenta maternală a fost acuzată că a forțat copilul, Lucian Rostaș, să mănânce, l-a îmbătat, i-a tăiat urechea cu foarfeca, i-a spart maxilarul și l-a bătut de nenumărate ori în decursul a patru luni, după care copilul a murit.
Lucian Rostas, în vârstă de patru ani, a murit în 21 august 2008 în urma unei asfixii mecanice, după ce a fost hrănit forțat de asistenta maternală Marcela Făgărășanu.
În urma necropsiei, medicii legiști au găsit pe corpul copilului numeroase urme de maltratare, arsuri de țigară, urechea tăiată și organele genitale secționate cu o foarfecă.
Deși în declarațiile date procurorilor a relatat că acest comportament l-a avut atunci când era nervoasă, în fața instanței femeia a negat acuzațiile.
„Nu l-am bătut niciodată pe copil. I-am tăiat cu foarfeca doar infecția pe care o avea pe corp. Nu am știut că avea probleme cu înghițirea hranei și nici nu l-am ars cu țigara. Leziunile de care eu am fost acuzată s-au datorat căzăturilor pe moluzul din casă în perioada când făceam curățenie. Unghiile de la mână nu i le-am rupt eu, i-au căzut. Băuturi alcoolice consumam atunci când aveam musafiri, nu obișnuiam”, a declarat Marcela Făgărășan.
Sistemul de asistență maternală a fost gândit ca o alternativă la instituționalizare, având beneficii majore pentru copil, care poate crește într-un mediu familial, nu în instituție, dar în unele cazuri poate avea efecte nefaste asupra copilului dacă cei făcuți responsabili de corecta dezvoltare a minorului nu sunt suficient evaluați.
Astfel de cazuri ar putea fi, teoretic, evitate printr-o evaluare psihologică corectă a celor care solicită să devină asistenți maternali, dar și printr-o monitorizare permanentă a celor cărora li se dau în grijă copii.
De multe ori autoritățile locale, responsabile cu încredințarea copiilor instituționalizați, sunt blamate că nu își fac corect treaba. Pe de altă parte, strigătul lor de ani de zile privind subdimensionarea personalului, nu a fost încă auzit la nivel central.
