Majoritatea funcțiilor de conducere sunt ocupate de bărbați, doar 19 la sută dintre miniștri și 9,76 la sută dintre parlamentarii români fiind femei, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între femei și bărbați (ANES), prezentate ieri.
Potrivit studiului realizat de ANES, în 2009, la nivel guvernamental, doar patru dintre miniștri sunt femei, reprezentând 19 la sută din numărul total al acestor funcții. Deși față de anul anterior, când nu era nici o femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii în aceste funcții de conducere este considerată ca fiind redusă.
„Media europeană, în rândul miniștrilor din guvernele naționale, arată că proporția bărbaților în raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25 la sută femei, 75 la sută bărbați)”, se arată în studiu.
Și în ceea ce privește participarea femeilor la primul nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat și subsecretar de stat) și sunt ocupate de femei sunt slab reprezentate.
Astfel, în 12 din cele 19 ministere existente în prezent, femeile nu sunt reprezentate deloc la acest nivel, în această situație fiind, spre exemplu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Apărării Naționale.
Singurele ministere în care reprezentarea este echilibrată sunt: Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul și Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri.
În ceea ce privește situația participării femeilor la primul și la al doilea nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, în ceea ce privește posturile publice de conducere care nu sunt politice, în anul 2009, în funcții de secretar general, secretar general adjunct, înalt funcționar public sau director general sunt cinci femei și 15 bărbați, iar la nivelul doi, pe funcții de secretar general adjunct, secretar adjunct, director general sau director sunt 36 de femei (46,2 la sută) și 42 de bărbați (53,8 la sută).
Potrivit ANES, procentul funcțiilor ocupate de femei crește odată cu scăderea nivelului de decizie.
În perioada 2004 – 2008 la nivelul Senatului 9,48 la sută dintre senatori erau femei, iar la nivelul Camerei Deputaților 10,54 la sută dintre poziții erau ocupate de femei.
În legislatura 2008-2012, la nivelul Senatului, doar 5,83 la sută dintre poziții sunt ocupate de femei, iar în Camera Deputaților, 11,3 la sută dintre deputați sunt femei.
România este încă o societate patriarhală
„În comparație cu media parlamentelor statelor UE ( 24la sută) și cu procentul din Parlamentul European, în legislatura 2004-2009 (31 la sută), România deține o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76 la sută, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008. În Parlamentul European, reprezentativitatea femeilor a cunoscut un salt semnificativ, de la 31 la sută în mandatul precedent la 35 la sută în mandatul 2009-2014. România deține în actualul Parlament European 36 la sută femei”, precizează ANES.
În urma analizei s-a constatat o perpetuare a slabei reprezentări a femeilor în Parlamentul României ales în 2008, la Senat situația prezentându-se chiar mai rău decât în legislatura anterioară, întrucât din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8 la sută).
„Alegerea Robertei Anastase în funcția de președinte al Camerei Deputaților, reprezintă o premieră pentru România, aceasta fiind prima femeie care deține a treia funcție în stat, de după alegerile din 1990”, precizează ANES.
La nivelul consiliilor județene, în perioada 2008 – 2012, 178 din 1.402 de consilieri locali sunt femei, reprezentând 12,6 la sută din pozițiile totale, județele cu cea mai slabă reprezentare fiind Neamț (0 la sută), Brașov (2,8 la sută) și Caraș-Severin ( 3,3 la sută).
La nivelul consiliilor locale în 37 din totalul județelor, 10,8 la sută din poziții sunt ocupate de femei (4.011 din 36.825 de consilieri locali), județele cu cea mai slabă reprezentare fiind Bistrița Năsăud (6,5 la sută) și Suceava (6,9 la sută).
La nivelul prefecturilor, femeile ocupă doar două din cele 42 de funcții de prefect (adică 4,7 la sută) precum și nouă din 84 de funcții de subprefect.
Potrivit ANES, comparativ cu perioada 2004-2008, se observă o scădere a gradului de participare a femeilor la procesul decizional din administrația locală, atât în ceea ce privește prezența acestora în consiliile județene și în cele locale, dar și la nivelul Instituției Prefectului.
De asemenea, doar 114 femei au reușit să obțină un post de primar la ultimele alegeri locale, această situație fiind, în opinia specialiștilor, consecința faptului că România este încă o societate patriarhală, puternic ancorată în tradiționalism și misogină.
Astfel, din totalul celor 3.184 de primari aleși la alegerile locale din 2008, numai 3,5 la sută sunt femei, acestea reușind să ocupe aceste funcții doar în comune.
