Majoritatea consumatorilor de droguri din Capitală iau ocazional stupefiante, de două-trei ori pe săptămână, aproape jumătate au studii superioare, iar vârsta medie pentru debutul utilizării de astfel de substanțe este 21 de ani, rezultă dintr-un studiu al Agenției Naționale Antidrog (ANA).
Studiul „Excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri neinstituționalizați”, prezentat miercuri, a inclus 400 de consumatori de droguri, cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, 74,2 la sută fiind bărbați.
Aproape jumătate (45 la sută) dintre respondenți au declarat că au studii universitare și post-universitare, 28 la sută au studii medii, iar 10 la sută au absolvit cel mult gimnaziul, conform aceleiași cercetări.
Potrivit studiului, jumătate din numărul total de participanți au declarat că sunt consumatori de canabis, 20,5 la sută – de heroină, 13,5 la sută – de substanțe noi cu proprietăți psihoactive (SNPP), 7,5 la sută – de cocaină, în timp ce doi la sută au spus că sunt consumatori de pastile ecstasy.
„Dintre cei 400 consumatori de droguri incluși în cercetare, 45,5 la sută au raportat, pe lângă drogul principal, și consumul de droguri secundare. Astfel, deși sunt slab reprezentați în eșantion (doar doi la sută), consumatorii de ecstasy sunt cei care au declarat în cea mai mare proporție consum secundar de alte droguri. Totodată, 66,7 la sută dintre consumatorii de cocaină îmbină cocaina cu alte droguri secundare, cum ar fi canabis, ecstasy și medicamente”, a declarat directorul Agenției Naționale Antidrog (ANA), chestorul Sorin Oprea.
În funcție de frecvența consumului pentru drogul principal, majoritatea respondenților sunt consumatori ocazionali (57 la sută, din care 30 la sută de două -trei ori pe săptămână, iar 27 la sută consumă mai puțin de o dată pe săptămână).
Dintre cei care au declarat consum intensiv, 32 la sută consumă în fiecare zi, iar 11 la sută fac asta de patru-șase ori pe săptămână.
„În funcție de drogul principal consumat, cea mai mare proporție în ceea ce privește consumul intensiv (în fiecare zi sau de patru-șase ori pe săptămână) se înregistrează în rândul consumatorilor de heroină – 76,8 la sută, SNPP – 83,3 la sută și metadonă – 60 la sută, în timp ce consumul ocazional (două-trei ori pe săptămână sau mai puțin de o dată pe săptămână) este predominant în rândul consumatorilor de canabis – 72,9 la sută, cocaină – 96,7 la sută, ecstasy – 87,5 la sută, hașiș – 83,3 la sută și ketamină – 75 la sută”, a mai precizat Sorin Oprea.
Referitor la vârsta debutului în consum, cea mai mare pondere a persoanelor incluse în eșantion au început consumul de droguri la 20 de ani (13,5 la sută), iar vârsta medie de debut este 21 ani. Cea mai mică vârstă de debut înregistrată este de 12 ani, iar cea mai mare, 41 ani.
„În funcție de primul drog consumat și de vârsta la care s-a petrecut debutul în consumul de droguri, se observă că majoritatea celor care au debutat la vârste fragede în consumul de droguri au început consumul de droguri cu heroină (75 la sută dintre cei cu vârsta de debut sub 15 ani), iar cei care au debutat într-un astfel de consum după vârsta de 15 ani și până la vârsta de 34 de ani s-au inițiat, în cea mai mare parte, cu canabis – 63,1 la sută dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 15 și 24 ani, respectiv 52,2 la sută dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 25 și 34 ani. După împlinirea vârstei de 34 ani, cei care au debutat în consum au început, în proporții egale (33,3 la sută), cu cocaină, heroină și SNPP”, a mai spus directorul ANA.
Aproape 10 la sută dintre persoanele chestionate au declarat existența antecedentelor infracționale, cei mai mulți fiind consumatori de heroină, SNPP și metadonă.
„Aproximativ o treime (30,4 la sută) dintre respondenții care au declarat existența antecedentelor penale au fost condamnați pentru furt, o cincime pentru tâlhărie, 15,2 la sută pentru trafic de droguri, câte 13 la sută pentru deținere de droguri pentru consumul propriu și pentru prostituție, iar 4,3 la sută pentru înșelăciune”, rezultă din studiu.
Doar 21,4 la sută dintre respondenți consideră că, în prezent, se află într-o situație dificilă din cauza consumului de droguri, cele mai invocate probleme fiind lipsa banilor (41,9 la sută) și lipsa suportului familial (23,9 la sută).
Din totalul persoanelor chestionate, 35,8 la sută erau angajate ca personal cu studii superioare, în timp ce 32,5 la sută au declarat că prestează o muncă necalificată.
În funcție de statusul profesional, consumatorii de droguri din București sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (33,6 la sută) sau nu au ocupație (38,5 la sută). De asemenea, aproximativ o zecime au declarat că sunt angajați cu contract de muncă pe perioadă determinată.
„Majoritatea angajaților cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sunt consumatori de canabis (26,1 la sută dintre cei 34,2 la sută). Consumatorii de heroină și SNPP se află în situația opusă (14,8 la sută și 11,1 la sută dintre cei 39,2 la sută) – fără ocupație sau casnici”, a mai spus Oprea.
El a mai precizat că în timp ce o treime dintre consumatorii de cocaină, hașiș, canabis au declarat un venit mediu lunar pentru fiecare membru al familiei de peste 2.000 lei, restul situându-se în intervalul 501 – 2.000 lei, în cazul consumatorilor de SNPP majoritatea au un venit între 201 și 500 lei pe lună, iar în cel al consumatorilor de heroină, 50 la sută au un venit declarat pentru fiecare membru al familiei între 501 și 1.000 de lei.
Aproximativ o treime dintre cei incluși în eșantion au declarat că nu sunt înscriși la medic de familie, 36,3 la sută dintre aceștia fiind consumatori de heroină, 31,5 la sută – de SNPP, iar 21 la sută au declarat canabisul ca drog principal de consum.
