Majoritatea beneficiarilor plăților directe în agricultură au peste 60 de ani și dețin mai mult de 2,2 milioane hectare de teren, iar investițiile, mai importante decât plățile directe, sunt esențiale pentru creșterea randamentelor, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Națională de Prognoză.
Studiul citează date APIA și arată că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăților directe au peste 70 de ani și dețin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 și 70 de ani și sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare.
Pe locul trei se situează fermierii în vârstă de 50-60 de ani, care dețin 1,1 milioane de hectare, iar cei de 40-50 de ani au o pondere de 13% și sunt proprietarii unor suprafețe care cumulează 900.000 de hectare.
Fermierii între 30 și 40 de ani reprezintă doar 13% din total și au 500.000 de hectare de teren, iar cei sub 30 de ani au o pondere de 1% și cultivă terenuri care nu depășesc 93.000 de hectare.
Potrivit studiului, România a avut în ultimii zece ani un randament mediu de producție pe hectar la grâu de 2-3 tone, sub Polonia (3-4 tone), Ungaria (3-5 tone) sau Germania (7-8 tone).
Dintre cei 89.000 de beneficiari ai rentei viagere agricole, 49% aveau între 70 și 80 de ani, iar 25% sub 70 de ani. Au fost eliberate astfel aproximativ 330.000 de hectare de teren, dintre care 247.000 au fost arendate și 82.000 vândute. Media suprafeței cedate a fost de 3,7 hectare.
Printre recomandările de politici publice în sprijinul consolidării exploatațiilor agricole se numără, potrivit studiului, înființarea unui program de consolidare centrat pe submăsura de acordare de plăți anuale celor care participă la schema micilor fermieri și care își transferă definitiv exploatația altui fermier.
Intrarea în schemă a micilor fermieri, cu suprafețe de până la 3 hectare, ar însemna plăți anuale de 500 de euro pe fermier, iar ieșirea din schemă a micilor fermieri ar însemna compensații anuale de 600 de euro pe fermier.
Pentru comasarea exploatațiilor ar fi necesară și introducerea unei scheme de ieșire din agricultură pentru fermierii în vârstă de peste 65 de ani. Compensația pentru renunțarea definitivă la plățile directe, odată cu vânzarea sau arendarea terenului deținut, ar putea fi de 200 de euro pe hectar pentru o perioadă de cinci ani.
O altă propunere este înființarea unui oficiu de amenajare rurală, cu două funcții principale, respectiv implementarea unor planuri de comasare a parcelelor și intervenția pe piața funciară pentru orientarea structurii fermelor.
Subvenționarea costurilor cadastrale și reducerea taxelor care vizează tranzacțiile funciare care duc la comasări sau grupări de parcele ar putea fi o altă soluție pentru stimularea înființării de suprafețe agricole mari.
Concluziile studiului citat sunt că dimensiunea de echilibru a exploatației agricole (ferma familială comercială) tinde să crească odată cu dezvoltarea economică, că investițiile sunt esențiale pentru creșterea randamentelor, mai importante decât plățile directe și că politicile agricole de sprijinire a consolidării exploatațiilor pot accelera procesul de modernizare a agriculturii românești.
Studiul pentru agricultură și o analiză în domeniul energiei au fost elaborate în cadrul proiectului „Îmbunătățirea capacității instituționale, de evaluare și formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenței economice cu UE a Comisiei Naționale de Prognoză”, și sunt publicate în două volume sub egida Editurii Economice.