Majorarea salariului minim pe economie, prost văzută de primarul Ion Lungu

Majorarea salariului minim brut pe țară, preconizată de Guvern, nu este apreciată de primarul de Suceava, Ion Lungu. Acesta a declarat, ieri, în conferință de presă, că anunțata majorare „nu-i o bucurie pentru că trebuie să creștem fondul de salarii”. În Primăria Suceava, impactul asupra fondului de salarii nu ar fi foarte mare deoarece sunt puțini angajați care au salariul minim pe economie, la Direcția Domeniului Public și la Administrația Piețelor, dar cu toate acestea Lungu ar prefera ca Guvernul să nu recurgă din nou la majorări: „Nu-i o bucurie, trebuie să dăm bani mai mulți la fondul de salarii. Cu toată responsabilitatea spun că fondul de salarii ar trebui să rămână așa cum este”.
În schimb, crede primarul Sucevei, efectul asupra sectorului privat va fi negativ. „Părerea mea, ca om care vine din lumea reală, este că măsura nu este benefică pentru sectorul privat, în nici un caz. Dar în goana după bani la buget, se merge pe creșterea de salarii ca să fie un plus care se varsă la bugetul de stat. Capitalul privat este într-o situație foarte delicată, măsurile care s-au luat anul trecut cu creșterea salariului minim, cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat au dus la o creștere destul de consistentă a fondului de salarii la privați, ceea ce a determinat impozitarea plății acelor salarii și a dus la ceea ce vedem azi: criza forței de muncă. Firmele nu mai au angajați, nu au personal pentru că nu pot să-l plătească”, a afirmat Lungu.
În opinia lui, cei care susțin creșterea salariilor „nu sunt ancorați în realitate, sunt filozofi la televizor”. „La firul ierbii lucrurile nu stau grozav”, a mai spus primarul Lungu.
Majorarea salariului minim brut pe țară a fost anunțată ca posibil aplicabilă de la 1 noiembrie a.c., de către ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, citând propunerea Comisiei de Prognoză. Ieri, premierul Viorica Dăncilă a venit cu precizări suplimentare și a declarat că „în niciun caz de la 1 noiembrie”, ci „vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie”.
Numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent
Potrivit documentului prezentat de ministrul Muncii, propunerea este de „creștere a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2.080 de lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018”. Totodată, acesta prevede introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat la nivelul de 2.350 lei/ lună pentru angajații pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare.
Același act menționează și creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună, pentru angajații cu 15 ani vechime.
Creșterea salariului minim de la 1.900 lei, cât este în prezent, la 2.350 lei ar însemna un efort financiar pentru angajatori de 450 lei. Mai mult de jumătate din această sumă ar ajunge la bugetul de stat în contul contribuțiilor la sănătate și pensii și al impozitului pe venit.
Comisia de prognoză a mai propus și introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată /câștig salarial mediu brut la cel puțin 45% începând cu anul 2020.
Motivația Comisiei este că numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. „România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE”, se arată în raport.
Creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creșterii economice și un impact nesemnificativ asupra inflației, și este necesară „ținând cont de lipsa acută de forță de muncă cu care ne confruntăm”, apreciază susținătorii măsurii. Alte avantaje ar fi reducerea inegalităților de venituri, impactul pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii, creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, majorarea numărului de salariați cu timp normal de muncă și câștiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificați. În perioada 2012-2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% – cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană.
Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.