Majorarea salariilor din educație cu 50% reprezintă un semnal „extrem de negativ” întrucât deschide calea pentru solicitări de creștere a remunerațiilor și în alte sectoare, și ridică probleme de finanțare a deficitului bugetar într-un context internațional nefavorabil, afirmă analiștii economici. Președintele Traian Băsescu a anunțat, vineri, că a promulgat legea prin care se majorează cu 50% salariile din educație, de la 1 octombrie. Șeful statului a spus că legea respectă criteriile de constituționalitate și consideră oportună promulgarea acesteia.
„Efectele deciziei vor fi fără îndoială unele negative. (…) Finanțarea va fi extrem de dificil de făcut. Trebuie să fim extrem de precauți în privința politicilor publice”, a afirmat economistul șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru.
Dragoș Pîslaru, director executiv al companiei GEA Strategy & Consulting, consideră că problema nu este în primul rând creșterea deficitului bugetar, ci capacitatea de finanțare a acestuia.
„Problema nu este neapărat că trebuie să respectăm anumite reguli impuse de Bruxelles. Dacă deficitul bugetar va depăși 3% din PIB, de unde scoatem bani să îl finanțăm? Creșterea trebuie acoperită de undeva. Nu poți emite bani, nu mai este cazul și ai crea inflație”, a afirmat Pîslaru.
Reprezentantul GEA a arătat că finanțarea pe piețele externe a devenit mai dificilă în contextul actual, menționând avansul puternic al dobânzilor.
„Este o situație care va aduce grele și care va afecta credibilitatea României”, a afirmat Pîslaru, menționând că majorarea salariilor va avea un efect direct asupra investițiilor, întrucât acestea depind de perspectiva indicatorilor macroeconomici.
Referitor la ratingurile acordate României de agențiile internaționale, analiștii consideră că instituțiile vor lua în considerare această decizie, pe care o vor interpreta ca un semnal negativ în contextul existent pe piața internațională.
„Este un semnal extrem de negativ, mai ales în contextul actual. Nu aș fi de acord cu o reducere de rating, întrucât acesta este foarte scăzut. (…) Nejustificat de jos suntem în prezent. În esență, probabil se vor gândi, iar această măsură va fi un factor important”, a afirmat Dumitru.
Agențiile de rating se bazează în principal pe doi piloni: deficitul de cont curent și deficitul bugetar, a explicat economistul șef al BCR, Lucian Anghel.
„Înrăutățesc indicatorul care este deja cel mai sensibil pentru instituțiile internaționale”, a afirmat Anghel, care anticipează o posibilă majorare a deficitului bugetar.
Economistul șef al BCR a arătat că decizia de vineri se suprapune peste majorările de pensii, care vor crește din nou anul viitor, peste avansul salariului minim, peste sumele pe care magistrații le vor primi retroactiv pentru drepturile din anii anteriori și peste despăgubile care vor fi acordate pentru foștii deponenți la CEC pentru Dacia.
În continuare, creșterea salariilor profesorilor va duce, fără „nici un dubiu” la noi cererii salariale ale altor sindicate, anticipează Dumitru. Economistul a menționat că momentul pentru noi soliticări este „propice” în contextul alegerilor de luna viitoare.
„Sper să nu se tranforme într-un bulgăre de zăpadă, care să crească din ce în ce mai mult pe măsură ce se rostogolește”, a spus Anghel.
Și Pâslaru anticipează că vor exista o serie de cererii salariale, ceea ce ar putea fi „o problemă majoră”.
„Se induce sentimentul că ai putea câștiga bani, nu prin ceea ce faci tu, ci prin presiuni. Ideea de bani gata se pare că persistă încă în România. (…) Nu poți spune gata, au decis în Parlament că vream să trăim mai bine. Nu merge așa!”, a continuat Pîslaru.
Economistul de la BCR a avertizat că nu trebuie privit la banca centrală ca la un panaceu.
„Nu se poate ca BNR să rezolve toate problemele. (…) Nici o bancă centrală din lume nu poate asigura la nesfârșit stabilitatea macroeconomică prin intrumentele de care dispune”, a spus Anghel.
