Sf. Ierarh Tihon, episcopul Amatundei, având părinți binecredincioși și iubitori de Hristos, fiind făgăduit de ei lui Dumnezeu, și învățând Sfânta Carte și fiind deprins din destul cu Sfintele Scripturi, întâi a fost făcut citeț, de citea la popor sfintele cuvinte și învățături.
Pentru vrednicia ce avea la toate și pentru viața lui fără prihană, a fost hirotonit diacon de Mnimonie, episcopul Amatundei. Deci, încetând din viața acela, a fost suit acesta în scaunul Episcopiei de marele Epifanie. Și întorcând pe mulți din rătăcirea și deșertăciunea idolilor către credința lui Hristos Dumnezeul nostru, și stricând și dărâmând multe capiști idolești, și zidind multe dumnezeiești biserici, și împodobindu-le și sfințindu-le, s-a mutat către Domnul, făcând multe minuni și în viață și după moarte. Din acestea vrednic lucru este a aduce la mijloc una sau două, spre semn de virtuțile bărbatului acestuia, căci încă și mai înainte în viața lui lua pâine de la tatăl său, și o ducea în târg să o vândă, că acesta îi era meșteșugul; iar el împărțea pâinile la săraci, până a prins tatăl-său de veste. Acesta, mâniindu-se pe el, l-a ocărât, iar el i-a răspuns, că a împrumutat pe Dumnezeu cu pâinea, și are de la Dânsul scrisoare, cum că are să i le dea; și îndată se arătă aievea dovedirea cuvintelor lui, aflând jitnițele pline de grâu, mai mult decât băgase tatăl sau, când l-a strâns până a nu scoate din el. Iar minunea aceasta era numai spre mărirea sfântului acestuia și nu are asemănare cu altele, căci sfântul acesta înfigând o viță uscată în pământ, îndată se prinse și a dat rod mai înainte de vreme. Iar vita aceea gătindu-și roadele, de cum se începea dumnezeiasca laudă a sfintei liturghii, arăta strugurii pârguiți, iar când se săvârșea dumnezeiasca jertfă strugurii erau copți și gata de mâncat întru slava Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh.
