Ajunul Bobotezei este ziua premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos – 6 ianuarie și care este rânduită de către Biserica Ortodoxă ca zi de post negru. Potrivit canonului 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei, în Ajunul Bobotezei se ajunează total.
Sfântul Sava, în Tipicul său, spune referitor la ajunul Botezului Domnului: „Se cuvine să știm dacă se va întâmpla Ajunul Arătării lui Dumnezeu duminica sau sâmbăta nu este post negru”. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, potrivit învățăturilor tipiconale ale Bisericii Ortodoxe, se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. „Se cuvine să știm că dacă este Ajunul Crăciunului Sâmbăta sau Duminica, atunci se face Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se cântă în chiar ziua Praznicului. La fel facem și la Praznicul Sfintei și Dumnezeieștii Arătări, adică a Botezului Domnului. Să fie cu luare aminte, căci atunci când nu este ajunul sâmbăta sau duminica, se face Liturghia Marelui Vasile, iar în ziua Praznicului se cântă Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”, spune Sfântul Sava cel Sfințit în Tipicul său. Ca formă, ea provine din Liturghia Antiohiană, pe care Sfântul Vasile cel Mare a rescris-o la sfârșitul secolului al IV-lea.
În perioada premergătoare marii sărbători a Botezului Domnului, preoții din parohii merg pe la casele credincioșilor, spre a vesti Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pentru a le binecuvânta casele, ca și pe ei înșiși, prin stropire cu apă sfințită. Acest tip de vizite din Ajunul Bobotezei, prin care preotul se întâlnește cu credincioșii din parohia sa, au un caracter atât pastoral, cât și misionar și au intrat deja, de secole, în tradiția creștinilor ortodocși.
(Sursa: Ziarul Lumina)