Mai puțin de jumătate din ONG-urile din România sunt active

Aproximativ 17.000 de organizații nonguvernamentale din România sunt active, adică mai puțin de jumătate din numărul lor total, iar acestea oferă 160.000 de locuri de muncă și se bazează în principal pe voluntariat, cu toate că în țară nu există o cultură în acest sens.
Reprezentați din Bulgaria, Franța, România și Slovacia s-au întâlnit, luni, la Conferința regională despre libertate asociativă și coeziune socială în noile state membre, organizată la Institutul Francez, pentru a analiza situația sectorului asociativ din aceste țări.
Ambasadorul Franței la București, Henri Paul, prezent la eveniment, a declarat că ONG-urile din România au nevoie de o mai mare vizibilitate și de recunoaștere din partea autorităților.
„Sectorul asociativ este foarte dinamic în Franța, existând în prezent peste un milion de asociații. Un francez este în medie membru a trei-patru asociații din diferite domenii de activitate, nu doar militante. România este foarte bine plasată și ea, dar mai este loc de progres în privința asociațiilor de drept public, mai trebuie să facă progrese și în ceea ce privește vizibilitatea lor și în recunoașterea lor de puterea politică”, a spus Henri Paul.
Sandra Pralong, președintele Fundației Synergetica, care a analizat mediul asociativ din România, a precizat că în 2005 existau înregistrate 43.000 de asociații, însă doar 17.000 dintre ele erau active.
„Asociațiile românești sunt mult mai sărace decât am crede. Percepția este că au fost create cu fonduri străine și că rulează mulți bani, însă aproape jumătate din ONG-uri beneficiază de un buget anual de mai puțin de 1.000 de dolari”, a spus aceasta.
Părerile sunt însă împărțite între specialiștii români. Ion Olteanu, coordonator de proiecte de la Centrul de asistență pentru organizații neguvernamentale „Centras”, consideră că nu sunt „deloc sărace” asociațiile cu un astfel de buget și că își pot pune în aplicare proiectele.
Pralong a remarcat că numărul asociațiilor din mediul rural este aproximativ același cu cel din mediu urban. Acestea sunt organizații mici, bazate foarte mult pe voluntariat, iar aici intervine Biserica, care are o putere foarte mare de mobilizare.
Yves Nicolas Ogou, de la Agenția de sprijin pentru ocuparea forței de muncă din Slovacia, a precizat că în țara sa există 70.000 de asociații, „însă 90 la sută dintre ele nu mai funcționează”, ele fiind finanțate de la Fondul Social European.
Jacques Henrard, președintele Conferinței permanente a coordonărilor asociative, a vorbit despre rolul semnificativ pe care îl joacă ONG-urile în crearea locurilor de muncă.
„În Franța există un milion de asociații active în prezent, iar 180.000 dintre ele oferă locuri de muncă. Se înființează anual 70.000 de noi asociații. Sectorul ONG oferă în jur de două milioane de locuri de muncă. În plus acestea antrenează 15 milioane de voluntar. Există un buget cumulat al asociațiilor de 35 de miliarde de euro, iar masa salarială reprezintă 35 de miliarde de euro”, a precizat acesta.
La rândul său, Ion Olteanu a spus că în România există în jur de 650.000 de voluntari, 160.000 de persoane salariate, iar 48 la sută din asociații lucrează doar cu voluntari. Potrivit acestuia, 26 la sută din organizații lucrează doar cu salariați, „structură care ridică un semn de întrebare”.
„Din primele o sută de asociații ca mărime a bugetului, de 50 nu am auzit. Nu sunt cunoscute pentru proiectele lor, nu au apărut în presă, nu știm ce proiecte desfășoară. Sunt iluștri necunoscuți. Iar această situație trebuie corelată cu legea finanțării partidelor politice. De exemplu, o societăte comercială și primăria nu pot finanța partide politice, dar pot da bani unor asociații, fonduri care ajung apoi la partide politice”, a spus Ion Olteanu.
În opinia sa, situația sectorului asociativ s-a îmbunătățit de la aplicarea legii potrivit căreia orice persoană poate opta ca doi la sută din salariul său să revină unei organizații.
„În 2006, ONG-urile au primit două milioane de euro de la cetățeni pe baza acestei legi, care nu reprezintă o sumă importantă, însă arată că organizațiile beneficiază de încrederea cetățenilor. Iar de la an la an numărul oamenilor care dau doi la sută ONG-urilor se dublează”, a spus acesta.
Atitudinea autorităților față de sectorul asociativ este esențială, iar educația pe care acestea o promovează crește numărul voluntarilor și rolul ONG-urilor în societate.
„De exemplu, Norvegia este o țară cu aproape 4.700.000 de locuitori, însă este de 40 de ori mai dezvoltată ca România în privința sectorului asociativ. Iar această dezvoltare depinde și de atitudinea autorităților. De câte ori au fost aduse în licee, școli organizații nonguvernamentale care să își prezinte proiectele să afle cum se pot implica cu voluntariat?” a spus Olteanu.
Acesta a mai precizat că autoritățile finanțează în special domeniul sportiv (cluburi sportive), raportul banilor alocați fiind de 10 lei pentru sport și de un leu la alte domenii.
Cu toate acestea, situația nu este la fel de dificilă ca cea descrisă de reprezentanta Bulgariei la Institutul European, Juliana Nikolova. Potrivit acesteia, există în jur de 6.200 de organizații nonguvernamentale, fiind o concurență foarte mare între asociații pentru a obține fondurile.
Aceasta a citat un studiu realizat în perioada 2003-2005 de organizația Civicus, care a arătat că populația nu are încredere în ONG-uri, fapt corelat și cu dezamăgirea oamenilor față de clasa politică. „Există în Bulgaria o societate civilă fără cetățeni. ONG-urile cheltuiesc mulți bani fără rezultate. Finanțările nu sunt alocate corect și transparent”, a spus Nikolova.
Ea a mai criticat și faptul că din echipele de ONG-uri care s-au ocupat cu cheltuirea banilor pentru preaderare au făcut parte și consultați financiari. Iar ONG-urile în domenii precum servicii sociale, traininguri sunt prospere în Bulgaria pentru că își vând serviciile.
„Este aproape imposibil de trăit din surse private, este vorba în general de bani publici. Banii privați vin din faptul că ONG-urile fac afaceri de furnizare de servicii”, a spus Nikolova.
Ea a mai amintit de cele 24 de ONG-uri declarate de utilitate publică, peste 20 dintre ele fiind înființate în ultimii doi ani și având ca membri miniștri, parlamentari, tocmai pentru că nu există o lege a conflictelor de interese.