Mai multe organizații non-guvernamentale au transmis, joi, o scrisoare către Avocatului Poporului, în care îi cer să sesizeze Curtea Constituțională privind limitarea drepturilor constituționale ale cetățenilor adusă de Legea 298/2008 pentru reținerea datelor generate de serviciile de comunicații. Asociația Pro Democrația (APD), Agenția de Monitorizare a Presei (AMP), Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH), Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale (CENTRAS) și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională privind limitarea drepturilor constituționale ale cetățenilor, adusă de Legea 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații.
În scrisoare se menționează că „aplicarea prevederilor abuzive ale Legii 298/2008 îi transformă în suspecți, fără doar și poate, pe toți cetățenii care folosesc serviciile de comunicații și prejudiciază drepturile și libertățile cetățenești garantate chiar prin legea fundamentală”.
Organizațiile semnatare ale scrisorii solicită Avocatului Poporului, în calitatea sa de instituție independentă, menită să protejeze cetățenii de abuzuri din partea autorităților administrației publice, să ia măsuri urgente în acest caz.
În scrisoare se precizează că „Legea 298/2008 încalcă drepturile și libertățile cetățenilor, așa cum sunt ele stabilite în Constituția României la articolul 26, alin. 2: «Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri» și la articolul 28: «Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil»”.
„În aceste condiții, organizațiile semnatare subliniază faptul că Legea 298/2008 nu garantează neatingerea drepturilor mai sus menționate și nu descrie necesitatea sau proporționalitatea restrângerii lor, singurul caz în care o societate democratică permite o astfel de situație, așa cum prevede articolul 53 din Constituția României.
Legea 298/2008 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, care a intrat în vigoare în 21 ianuarie, prevede că furnizorii de servicii de comunicații pot da procurorilor date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet doar dacă au început urmărirea penală în dosarul pentru care cer informațiile.
Pe de altă parte, reținerea de date de trafic și localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poștă electronică și telefonie prin internet se vor aplica începând cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial numărul 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații, precum și pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.
Datele generate sau prelucrate în cadrul activității de furnizare a serviciilor de comunicații electronice, vor f puse la dispoziția autorităților competente (MIRA, Ministerul Public, SRI și SIE) în scopul utilizării în cadrul activităților de cercetare, de descoperire și de urmărire a infracțiunilor grave.
Potrivit noii legi, infracțiunea gravă este cea care încalcă Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate și Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
Solicitarea autorităților privind transmiterea de date reținute în condițiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a președintelui instanței – căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală – dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracțiuni grave.
Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată și de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competență, în caz de urgență, prin ordonanță motivată, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la legalitatea și temeinicia ordonanței anchetatorului în cel mult 48 de ore.
Până la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sunt considerate benefice de către judecători.
Ministerul Comunicațiilor are la dispoziție 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii. Monitorizarea aplicării prevederilor legii va fi făcută de Autoritatea Națională de Supraveghere a Aplicării Datelor cu Caracter Personal.
