Grupul de lucru din Ministerul Muncii, care trebuie să stabilească modul de aplicare a Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, solicită ministerelor Administrației și Internelor, Sănătății, Justiției și Educației să desemneze reprezentanți pentru elaborarea strategiei.
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) informează că echipa de lucru din minister s-a întâlnit, luni, pentru a stabili modalitatea de
punere în practică a Legii pentru completarea și modificarea Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie și a stabilit să solicite desemnarea unor reprezentanți în grupul de lucru de către Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
De asemenea, grupul de lucru de la MMFPS a decis să invite organizațiile neguvernamentale active în domeniu să-și desemneze reprezentanți în această echipă, prima întâlnire urmând să fie programată spre sfârșitul lunii martie.
„Scopul constituirii grupului de lucru este de a elabora strategia la nivel național pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie, inclusiv instituirea unui mecanism intern de coordonare și monitorizare a activităților întreprinse”, se arată în comunicat.
Ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, a anunțat, vineri, că un grup de lucru din Ministerul Muncii va începe pregătirea modalității de punere în practică a Legii privind prevenirea și combaterea violenței în familie.
Președintele Traian Băsescu a semnat, în 8 martie, decretul pentru promulgarea legii privind modificarea și completarea Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
Legea prevede că victima violenței în familie are dreptul să solicite instanței un ordin de protecție cu caracter provizoriu, iar judecătorii pot interzice agresorului să rămână sau să se reîntoarcă în locuința comună și pot să-l oblige să suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecată, cele generate de adăpostirea victimei.
Astfel, victima poate să ceară ordin de restricție care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, păstrarea distanței de minim 200 de metri față de persoana vătămată, interzicerea oricărui contact telefonic și a corespondențelor. Acest ordin de interdicție nu poate depăși doi ani.
Legea prevede și sancționarea cu amendă între 1.000 și 5.000 de lei pentru refuzul primirii în adăpost sau refuzul de a acorda asistență medicală victimelor, amendă între 500 și 1.000 de lei pentru refuzul părăsirii adăpostului în momentul în care condițiile care au determinat internarea au dispărut, amendă între 500 și 1.000 de lei pentru încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află victima.
Conform actului normativ, violența în familie se poate manifesta prin violență verbală, psihologică, fizică, sexuală, socială sau spirituală.
Victima violenței în familie are dreptul la respectarea personalității, demnității și vieții sale private, la protecție specială, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare, asistență medicală gratuită, socială, consiliere și asistență juridică gratuită.
Potrivit sociologilor și juriștilor, violența în familie este una dintre formele de violență cel mai frecvent întâlnite, dar și una din cele mai îngrijorătoare, pentru că este prea puțin vizibilă. În cele mai multe dintre cazuri, actele de violență au loc în spatele ușilor închise și sunt ascunse de către victimă, din cauza sentimentului de teamă față de agresor și de jenă față de societate.
Până la modificarea Legii 217/2003, un obstacol în soluționarea plângerilor referitoare la violența domestică l-a reprezentat reticența statului și a organelor sale de a interveni într-o sferă considerată încă „privată”.
