Un tribunal din Tel Aviv a decis ca mai multe documente care i-au aparținut lui Franz Kafka – ce au stat ascunse în mai multe seifuri vreme de peste 40 de ani și care sunt obiect de dispută judiciară – să fie făcute publice, informează independent.co.uk.
Moștenirea literară a lui Kafka este, de peste doi ani, obiectul unei dispute judiciare între Biblioteca Națională a Israelului și surorile Eva Hoffe și Ruti Wisler, care i-au moștenit pe Franz Kafka și pe biograful acestuia, Max Brod.
O instanță din Tel Aviv a respins, miercuri, o cerere de stopare a publicării manuscriselor, rămase ascunse vreme de peste 40 de ani, stabilind totodată ca acestea, depozitate în mai multe seifuri din Israel și Elveția, să fie făcute publice, cu excepția unor documente private.
Potrivit presei internaționale, documentele, inclusiv corespondența purtată de Kafka cu mentorul și biograful său, Max Brod, ar cuprinde și un manuscris al unui roman necunoscut al scriitorului.
Sentințele de miercuri au fost date la câteva zile după ce Curtea Supremă din Israel a cerut ca seifurile conținând documentele lui Kafka să fie deschise, pentru a fi analizate de avocați și de experții în opera scriitorului.
Max Brod a fost prietenul, mentorul și biograful lui Franz Kafka, scriitorul evreu de limbă germană născut în Praga, devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă de către Brod a romanelor sale „Procesul” și „Castelul”, în anii 1920.
Kafka suferea de o serie de afecțiuni fizice și psihice și înainte de a muri, din cauza unor complicații apărute după ce scriitorul s-a îmbolnăvit de tuberculoză, în 1924. Acesta i-a lăsat toate documentele și manuscrisele sale lui Max Brod, cerându-i biografului să distrugă manuscrisele rămase nepublicate după ce va muri. Max Brod nu a ținut cont, însă, de ultima dorință a prietenului său și a păstrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 și le-a lăsat prin testament secretarei și presupusei sale amante Ester Hoffe. Când aceasta a murit, în 2007, la vârsta de 101 ani, cele două fiice ale sale, Eva Hoffe și Ruth Wiesler, au moștenit această colecție de documente.
Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod până la moartea ei, a vândut manuscrisul romanului „Procesul” în Germania, pentru aproximativ două milioane de dolari. Biblioteca Națională a Israelului cere, însă, Germaniei să predea acest manuscris.
Eva Hoffe și Ruth Wiesler susțin că ele sunt moștenitoarele de drept și au anunțat că vor să vândă documentele lui Kafka Arhivei Literare Germane din Marbach. Anunțul i-a înfuriat pe israelieni, care susțin că operele lui Kafla sunt parte a patrimoniului național.
Totodată, Biblioteca Națională a Israelului susține că deține niște documente ce pun la îndoială calitatea de executori legali a celor două surori ce i-au moștenit pe Franz Kafka și pe biograful acestuia, Max Brod.
Romanele și nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic („Procesul”, 1925, „Colonia penitenciară”, 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenței sale civice („Castelul”, 1926), fie dezintegrarea relațiilor interumane („Metamorfoză”, 1915). Impresia de coșmar și tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă.
