Peste jumătate dintre români nu au cumpărat cărți în 2009, non-consumul de cărți urcând de la 46% în 2008, la 51%, anul acesta, potrivit unui studiu prezentat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, joi seară, la Librăria Cărturești de la Muzeul Țăranului Român (MȚR).
Aceste date au fost prezentate de Monica Stroe, cercetător la Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, în cadrul campaniei „În căutarea cititorilor celebri”, inițiată recent de Ministerul Culturii, în scopul promovării lecturii în rândul tinerilor.
Monica Stroe a vorbit despre dinamicile recente ale consumului de cultură scrisă, bazându-se pe cercetări realizate de Centru în perioada 2005-2009.
În 2009, față de anul trecut, a scăzut și consumul de muzică și filme. Astfel, 71% dintre respondenți nu au cumpărat filme, față de 53% în 2008, și 63% nu au achiziționat muzică, față de 30% anul trecut.
Totodată, potrivit unui alt studiu, efectuat de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, în 2005, 56% din respondenți nu au cumpărat nici o carte în anul anterior studiului, iar 55,4% nu au citit deloc cărți în cursul aceluiași an. Același studiu a revelat faptul că aproximativ 5% din populație nu cumpără cărți, dar împrumută sau primește.
Pe de altă parte, 87% din cărțile cumpărate în anul anterior studiului sunt achiziționate de consumatorii fideli – aproximativ 22% din populație cumpără cel puțin 1-2 volume pe lună. Astfel, 62% din cărțile vândute sunt cumpărate de doar 9% din populație (segmentul celor care achiziționează mai mult de două volume pe lună).
Potrivit unor date mai recente, din 2008, 34% din respondenți nu citesc cărți, articole, reviste de specialitate și 22% citesc o dată sau de două ori pe lună.
În plus, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2005 privind rolul bibliotecilor, jumătate din clienții bibliotecilor citesc zilnic, în timp ce, din totalul populației, cei care citesc zilnic reprezintă 25%. De asemenea, 51% din clienții bibliotecilor își procură cărți din librării și abia apoi împrumută de la bibliotecă.
Profiluri de cititori
Centrul de Studii în Domeniul Culturii a elaborat și patru profiluri de cititori.
Primul este tipul orientat spre carieră, reprezentat de tineri (21 – 30 de ani), cu o proporție mai mare de femei, salariați cu studii superioare sau studenți, din urban (mai ales din orașe din regiunea vest, centru și nord-vest), cu părinți cu studii superioare sau medii. Aceștia sunt cunoscători ai mai multor limbi străine, slabi consumatori de programe TV (se uită însă la programe informative și culturale) și cititori intensivi de literatură de specialitate, în română sau în limbi străine. Veniturile pe persoană în familie depășesc 150 de euro, iar locuințele lor sunt în zone cu infrastructură publică culturală bogată. Cititorii din această categorie sunt posesori de biblioteci personale medii (100 – 500 volume), în care cele mai multe cărți au fost achiziționate înainte de 1989. Cumpără și împrumută masiv cărți de specialitate (multă medicină), dar și din alte domenii decât cele din profesia proprie, respectiv cărți didactice, de autoperfecționare, manuale pentru învățarea limbilor străine, albume de artă, dar și gastronomie. Împrumută romane de dragoste, de aventuri, istorice sau de război sau de autori clasici (români și străini). Cheltuiesc însă mai mult pe literatură SF sau pe scriitori contemporani.
Cel de-al doilea tip este reprezentat de cititorii ocazionali, reprezentați de femei casnice, muncitori, lucrători pe cont propriu, fără studii superioare. Slabi posesori de cărți (până la 50 de volume în bibliotecă), nu citesc decât rar (sau deloc), dar se uită la televizor destul de mult, la programe de divertisment. Respondenții sunt într-o proporție mare absolvenți de școli profesionale sau de liceu, preponderent cu vârste între 31-40 de ani, provenind din părinți cu profil educațional similar, necunoscători de limbi străine; locuiesc în familii cu venituri reduse pe persoană. Citesc mai ales pentru a-și ocupa timpul liber. Cumpără, împrumută și primesc manuale și literatură pentru copii, dar și cărți de bucate sau conținând sfaturi practice pentru gospodărie. Împrumută și literatură beletristică (polițiste, istorice, de război), dar cumpără mai ales clasici români, probabil sub presiunea cerințelor școlare ale copiilor.
Tipul achizitiv se constituie din subiecți între 40 și 50 de ani, migranți de la țară la oraș, cu studii medii. Sunt posesori de biblioteci mari (peste 500 de volume). Se uită foarte mult la televizor, la toate genurile de programe. Un segment important de subiecți din această categorie se declară foarte ocupați, muncind chiar și în weekend, sunt patroni o proporție semnificativă din cei care reprezintă acest tip. Citesc mai ales autori români, în timpul liber. Cunosc o limbă străină. Subiecții din această categorie cumpără cărți din toate domeniile, pun accent pe cartea educațională și lecturile utilitare (cumpără cărți de specialitate, beletristică, manuale, cărți pentru copii, cărți de informație și auto-educative, romane). Ei redau bine un comportament achizitiv: fac din stocul de cultură un capital (pentru familie sau „pentru orice eventualitate…”).
Ultimul tip de cititori practică un consum educațional sau de necesitate. Ei sunt imobili, rurali, în zone fără infrastructură culturală publică. Se uită destul de des la televizor. Cumpără cărți pentru copii, de specialitate, auto-educative, cărți istorice, manuale pentru limbi străine și cu sfaturi practice. Consumul pare unul axat mai ales pe nevoile educaționale ale copiilor, fiind unul minimal, „de necesitate”, poate și pentru că se opune consumului cultural „de lux”, care include beletristica de ficțiune, eseistica, arta etc.
