Mai curând scapi de trei cancere decât de Miron Cozma

Să nu ne mai întrebăm de ce sportul românesc a luat-o la vale și tot așa o ține. Răspunsul e sub ochii noștri.
După grosolăniile servite de purtătorul de pletuță Ilie Năstase, acum s-a petrecut alta, la fel de ilustrativă, operă a unui alt celebru purtător de pletuță. Într-un sport mai vizibil ca tenisul, poate chiar cel mai vizibil dintre sporturi: fotbalul.
Treaba s-a petrecut cu ocazia sărbătoririi unui iubit club român, Rapid. Acolo unde s-a afișat – între suporteri dichisiți, ca Ion pe care nu degeaba îl mai cheamă și Dichiseanu – marele infractor recoltator de sânge intelectual Miron Cozma.
Cozma era înțolit într-o cămeșă vișinie, de care avea spânzurată o cravată albă. Culorile Rapidului, chipurile, dacă bine v-ați prins. Vișiniul era culoarea căpătată prin degradare de la sângele vechi de 27 de ani. Acel sânge care i-a pătat cămașa, în seria de crime semnate de echipa de mineri a lui Cozma. Iar cravata era șparlită de la vreun student, omorât în bătaie pe la Mineriadă. Sau de la vreun profesor universitar care se ascundea după o planșă sau o catedră, pe când Universitatea din București era răvășită cu răngile și topoarele. Pe năsete, Cozma purta ochelari de soare, în stilul vedetelor rock. Se crede și ăsta un star.
Sinistrul individ n-a fost doar participant pasiv, adică să dughească o șampanie, să pupe doi-trei omologi și să steie cumincior într-un colțișor. Nu e stilul lui! El a ieșit țanțoș la centrul terenului, fiind cel care a dat lovitura de începere a unui meci demonstrativ de old-boys, între Rapid și Petrolul.
Rapid nu de pomană e o echipă iubită. Are faima de luptătoare împotriva sistemului de ieri și de azi. E un fel de echipă a rockerilor, chiar dacă suporterii ei s-au dat de destule ori în spectacol. Dar cu astfel de gafe de imagine, nu-i văd bine viitorul. De fapt, nu-l văd deloc.
De unde se vede că sistemul învinge mereu.