Mai avem nevoie și de iarbă

A venit vacanța și nu ne-am calificat în Franța. Nu încă. Ar fi fost ireal ca această echipă națională, atât de săracă în idei, să fi reușit calificarea la un turneu final cu un an înainte! Știm cu toții că acest lucru ar fi fost posibil doar datorită noului sistem care va aduna 24 de echipe naționale la start. De 3 ori mai mult decât în ’84, anul în care am fost prezenți prima dată la un turneu final european, coincidență sau nu, disputat tot în Franța. Atunci numai primul loc din grupele preliminarii se califica, în timp ce acum se duc direct primele două locuri, plus cele mai bune trei echipe terțe, restul având încă șansa barajului. Păi când se compară mere cu pere tot se mai găsesc similitudini, în cazul ăsta se compară dovlecii cu mazărea!
Dar să lăsăm fotbalul să-și consume telenovele obișnuite din perioada de transferuri și să acordăm atenția ce se cuvine sezonului de tenis pe iarbă. Acesta putea începe nemaipomenit pentru noi, cu Monica Niculescu trecând entuziasmant de Radwanska în semifinalele de la Nottingham și având astfel șansa unui neașteptat titlu, întrucât în finală întâlnea o adolescentă din Croația. Însă pe cât de crudă era această Konjuh, pe atât de crudă a fost și soarta Monicăi, despre care putem spune că s-a bătut singură. Părerea de rău este și mai mare pentru că în primul set a fost numai jucătoarea noastră pe teren, lipsind foarte puțin pentru un 6-0 de kinogramă. Ce s-a întâmplat apoi e greu de înțeles, poate și de acceptat, având în vedere diferența uriașă de experiență. Între timp, a început și turneul de la Birmingham, cu multe românce la start, doar pe prima dintre ele, Simona Halep, având ocazia să o văd până la închiderea ediției. A fost o victorie destul de anevoioasă, în comaniei unei atipice jucătoare britanice, care putea să dea rever „inside-out”, lovitură pe care am mai văzut-o doar la Federer sau Wawrinka, dar cu o mișcare mai ciudată.
Surpriza a venit din circuitul masculin, Nadal renăscând pe iarbă, la Stuttgart, după ce nu mai câștigase de ani de zile un trofeu pe această suprafață! Numai că, de bine ce uimise pe toată lumea, pierde apoi cu Dolgopolov în primul tur la Queens, e adevărat, într-un turneu cu clasificare superioară. Și lui Federer i-a vâjâit glonțul pe la ureche, la Halle, reușind să scape de Kohlschreiber abia în tie-break-ul din decisiv