Magistrații vor răspunde și pentru erorile judiciare de drept provocate prin gravă neglijență sau rea-credință, nu doar pentru cele de procedură, potrivit unui proiect al Ministerului Justiției pus în dezbatere publică.
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Codului de procedură penală este motivat prin prevederile Constituției care reglementează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, stabilind, în același timp, posibilitatea angajării, în subsidiar, a răspunderii materiale a judecătorilor și procurorilor, în situația în care aceștia și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.
Autorii documentului propun regândirea soluțiilor legislative actuale în materia angajării răspunderii materiale a judecătorilor și procurorilor, pentru a crea un sistem funcțional care să asigure atât posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate prin erori judiciare cât și un mecanism eficient pentru exercitarea acțiunii în regres a statului.
Proiectul prevede asigurarea posibilității efective pentru persoana care a suferit un prejudiciu de a solicita statului repararea acestuia, fără ca dreptul la despăgubiri să fie condiționat de stabilirea prealabilă a vinovăției judecătorului sau procurorului în producerea prejudiciului.
Actul normativ prevede că dreptul la despăgubiri în procesele penale poate fi exercitat ca urmare a condamnării pe nedrept sau în cazul privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal a unei persoane, iar în ceea ce privește exercitarea dreptului la despăgubiri ca urmare a săvârșirii unei erori judiciare în alte procese decât cele penale, proiectul prevede dreptul persoanei la repararea prejudiciului, care se poate exercita după soluționarea irevocabilă a procesului și numai după constatarea săvârșirii unei erori judiciare, stabilind, totodată, și dispoziții referitoare la competența de soluționare a acțiunii în regres și la termenul de prescripție al acestui drept.
Proiectul propune, totodată, instituirea unor dispoziții referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar pentru această categorie de acțiuni în justiție, urmărindu-se acordarea unor facilități justițiabililor care au suferit un prejudiciu ca urmare a săvârșirii unei erori judiciare.
„Reglementarea în materie va asigura un echilibru între posibilitatea angajării răspunderii materiale a judecătorului sau procurorului prin exercitarea de către stat a acțiunii în regres și garantarea independenței acestuia în exercitarea funcției, astfel încât acest instrument pus la dispoziția statului pentru recuperarea sumei plătite persoanei prejudiciate cu titlu de despăgubiri să nu constituie un factor de presiune, de natură să afecteze independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor în exercitarea funcției”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
De asemenea, pentru angajarea răspunderii magistratului, nu este suficientă existența unei erori judiciare cauzatoare de prejudicii, ci trebuie ca aceasta să fie imputabilă judecătorului sau procurorului, să fie consecința neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, iar acest fapt să fie constatat prin stabilirea răspunderii disciplinare sau penale a magistratului.
Proiectul conține dispoziții privind încheierea, pentru judecători și procurori, a unor asigurări de răspundere civilă pentru erorile judiciare săvârșite din gravă neglijență, în condițiile ce vor fi stabilite ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, prin hotărâre de Guvern.
Astfel, magistrații vor plăti despăgubiri dacă încalcă, cu știință, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane sau nesocotesc din culpă, în mod grav și nescuzabil, normele de drept material sau procesual.
Proiectul mai prevede că dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale, soluționate irevocabil, nu se poate exercita decât în cazul în care s-a constatat, printr-o hotărâre irevocabilă, producerea unei erori judiciare, iar dreptul la acțiunea în regres se prescrie în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Competența de judecată a acțiunii în regres revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială domiciliază judecătorul sau procurorul.
