Magia cifrelor

Nu umblă câinii cu colaci în coadă nici în bogata și prospera USA, țara tuturor posibilităților – mai ales la vreme de criză. Seduși de magia cifrelor, ignorăm ce s-ar putea ascunde dincolo de ele. Iată, de pildă, o leafă de 6300/lună ni se pare a reprezenta culmea bunăstării pentru americanul de condiție medie și visul visurilor oricărui român de orice condiție și aspirații. Așa să fie? Am solicitat prietenei din Columbus, Ohio, USA (care ne-a mai furnizat informații inedite, de cert interes pentru cititorii „Monitorului”) câteva deslușiri sincere. Se vor arăta, până la urmă, de-a dreptul surprinzătoare:
„Există două modalități de salarizare: plata cu ora și salariul anual. Plata cu ora se practică în cazul activităților minore (chelneri etc.), unor servicii (vine acasă specialistul pentru computer, instalatorul…) sau prestații de vârf (avocatură, consultanță ș.a.). Salariul anual se negociază individual. Doi oameni cu aceeași calificare și poziție în statul de funcțiuni pot avea salarii diferite. Cuantumul lefii este foarte confidențial; de regulă, americanii nu discută și nu pun întrebări despre cât câștigă. Plata salariului se face, de regulă, vinerea, la două săptămâni, prin depunerea direct de către companie în contul tău la bancă. Tu vei primi un plic conținând defalcarea cifrică.
Iată o mostră de acest gen, pentru a se vedea ce diferență este între ceea ce scrie pe hârtie că ai câștigat și cât îți rămâne, de fapt, în cont. Exemplu: un inginer lucrând la o companie medie (circa 150 salariați). Totalul nu include sporuri de conducere sau alte beneficii (bonusul anual, dacă firma merge bine, eventualele măriri de salariu). Deci: total retribuție pe două săptămâni: 3150 dolari, din care se scad: 238 taxe federale (către guvernul USA), 89 taxe către statul Ohio, 61 taxe către orașul Columbus, 190 taxe social security, 44 taxe medicale, 8 asigurarea dentară, 80 asigurarea medicală (a nu se confunda cu taxele medicale), 10 asigurarea pentru ochi, 22 taxa de asigurare de viață (dacă firma are așa ceva și te-ai înscris), 473 program pensie prin companie. Total rețineri: 1215 $. Deci: pe cecul inginerului scrie 3150 dolari, dar, efectiv, în cont ajung 1935.
Dar mai sunt plăți de făcut: impozitul anual pe venit către federali (guvernul USA), statul Ohio și orașul Columbus – către Fisc (IRS), ca persoană fizică. N-ai cum ocoli impozitul anual către cele trei entități ca persoană juridică (dacă ai o firmă de consultanță sau ceva similar). Urmează impozitul anual pe proprietăți (case, terenuri) către orașul Columbus. Taxa anuală pentru mașini se plătește în ziua de naștere a proprietarului autovehicolului, către unitatea administrativă la care este înregistrată mașina. Urmează ratele lunare către companiile de asigurări cu care ai contract (case, mașini etc.). Alte rate lunare se îndreaptă către fondurile private de pensii (orice american își propune să se înscrie la astfel de fonduri). Nu trebuie uitate ratele lunare către companiile cu care ai încheiat contracte de asigurare pe viață.
De abia de aici încolo încep plățile utilităților – gaz, curent electric, apă, tv, salubritate, telefon, firma însărcinată cu securitatea casei etc. Apoi, ratele la diversele bunuri achiziționate în decursul anului, rate la cărțile de credit și multe altele. Toate chitanțele se păstrează timp de cinci ani, indiferent dacă-i vorba de 2 dolari sau de 2000, pentru ca fiscul să le poată oricând verifica, așa că în fiecare casă vei găsi un dulap numai cu hârțoage…
Supliment de informații: datorită faptului că, din pricina crizei, mulți americani nu-și mai pot plăti ratele la case, în statele „scumpe” (ex.: California) a apărut un fenomen neașteptat: familiile se mută la periferia orașelor mari, în corturi. Întrucât aceste tabere improvizate riscă să creeze probleme, municipalitățile încep să le îngrădească și să le doteze cu facilități asemănătoare acelora din campinguri.”
Nu ne mai rămâne decât să le dăm americanilor un sfat sincer și amical: să emigreze… în România!