Maestrul Grigore Leșe a adus „oameni de aur” pe scena suceveană, la Festivalul „Tarafuri și fanfare”, ajuns la a VII-a ediție, o adevărată sărbătoare a muzicii țărănești, manifestare care a fost „împinsă” de ploaie la sala Dom Polski. Vremea nefavorabilă și ploaia care nu a contenit să cadă aproape întreaga zi de duminică, 12 august, i-a făcut pe organizatori (Consiliul Județean Suceava, Muzeul Bucovinei și Asociația „Mișcarea de rezistență”) să aleagă ca loc de desfășurare a festivalului sala Dom Polski, după ce, inițial, festivalul trebuia să se desfășoare la Muzeul Satului Bucovinean.
Pentru a treia oară la Suceava, Grigore Leșe, cu pretențiile sale „exagerate”, ce țin de educație: să nu sune telefoanele în timpul spectacolului, să nu se intre în sală și să nu se iasă din sală decât când sunt aplauze, în pauză, spectatorii să nu vorbească în timpul spectacolului, să nu se aplaude oricând și oricum, a adus „muzica inimitabilă a oamenilor vii, adevărați”, „muzică de ascultare și de petrecere”, oameni care știu cu adevărat să joace, să strige, să cânte.
„Ne-a solicitat și noi am venit”
Câteva sute de suceveni au ascultat „cele mai frumoase muzici”, după cum a spus maestrul Grigore Leșe, în interpretarea unor „muzicanți aleși pe sprânceană”. Încă de la începutul spectacolului, Grigore Leșe a precizat că a ales Suceava, ca loc de desfășurare, pentru că „aici există interes pentru cultură și directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, este un bun organizator. Ne-a solicitat și noi am venit, cu cele mai frumoase muzici. Nu contează câți suntem pe scenă, chiar sunt puțini cei care vor urca, dar toți știu să cânte ce trebuie”. Maestrul Leșe i-a numit pe invitații săi la Festivalul „Tarafuri și fanfare” din acest an „oameni de aur, care cântă și de drag”, aceștia fiind: Grupul vocal-instrumental al Diavolului, din Sighetu Marmației, care a deschis festivalul de la Suceava, „Lăutarii”, din Goicea (Gorj), Nea Costică Lăutarul, din Cezieni (Olt), muzicanții din cătunele de munte de pe Valea Idicelului (Mureș).
„Cântă și de drag, și pe bani mai puțini…”
Țăranii au venit în fața publicului cu muzici străvechi învățate de la bătrânii satelor și au demonstrat că folclorul este nepieritor. Maestrul lor, Grigore Leșe, pe care îl respectă și pentru care „cântă și de drag, și pe bani mai puțini”, nu este un rapsod, cum spunea cineva, „ci un vestitor, întrucât face din cântec o euharistie din care se împărtășesc cei care îl ascultă”.
Nici de această dată, amfitrionul evenimentului nu a făcut excepție. În căutările sale necontenite, a găsit povești, cântece, miez de cultură adevărat, pe care le-a împărtășit și publicului sucevean.
De la începuturi…
Festivalul „Tarafuri și fanfare” a fost inițiat în anul 2007 de Marius Tucă și s-a transformat într-o veritabilă „Mișcare de rezistență” („pentru că România se manelizează pe zi ce trece, pentru că de 20 de ani cântăm «Deșteaptă-te, române!» și încă nu ne-am trezit și pentru că există români care cred că Mihai Eminescu este doar numele unui bulevard”).
A debutat în marele sat din inima Bucureștilor, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a poposit apoi pe ulițele Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului și de trei ani s-a oprit la Suceava.
