MAE precizează că anularea Consiliului JAI a fost decisă de Președinția cipriotă, după consultarea statelor membre, agenda neavând suficientă substanță, România fiind de acord cu abordarea și opinând că această perioadă reprezintă o oportunitate pentru demersuri privind aderarea la Schengen.
„Decizia de anulare a Consiliului JAI din 20 septembrie a fost luată de Președinția cipriotă a Consiliului UE, după consultarea statelor membre. Președinția cipriotă a apreciat că agenda nu avea suficientă substanță, mai ales în condițiile în care partea de justiție fusese anulată încă din luna iulie”, se arată într-un comunicat al MAE.
Ministerul menționează că subiecte au fost reportate pe agenda următoarei reuniuni a Consiliului JAI din 25-26 octombrie.
„Din punctul de vedere al României, care a fost de acord cu abordarea Președinței cipriote, această perioadă reprezintă o oportunitate ce va fi folosită pentru continuarea demersurilor politico-diplomatice în vederea promovării obiectivului său de aderare la spațiul Schengen”, precizează MAE.
Potrivit sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu celelalte instituții cu responsabilități în domeniu, va continua dialogul cu partenerii europeni pentru prezentarea argumentelor legate de îndeplinirea condițiilor prevăzute de acquis-ul Schengen în vederea obținerii unei decizii pozitive.
Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a anulat reuniunea din 19-20 septembrie a Consiliului JAI din lipsă de „subiecte substanțiale”, însă aderarea României și Bulgariei la Schengen va fi pe agenda reuniunii JAI din 25-26 octombrie.
„Deoarece nu am avut subiecte care să ducă discuții substanțiale, am decis, ca Președinție în exercițiu, să anulăm reuniunea din septembrie a Consiliului JAI. Nu e normal să ținem o reuniune de Consiliu doar pentru că era în calendarul nostru”, a declarat marți, pentru MEDIAFAX, Nikos Christodoulides, purtător de cuvânt al Președinției cipriote a UE.
El a adăugat că subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen se va afla pe agenda Consiliului JAI programat pentru luna octombrie, iar până la următoarea reuniune „mai multe dosare importante vor fi pregătite pentru discuții substanțiale și luarea de decizii”.
Consiliul JAI, programat pentru 19-20 septembrie, care trebuia să ia o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost anulat, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Conform surselor citate, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare.
În condițiile menținerii opoziției Olandei, precum și a nuanțării pozițiilor Germaniei și Belgiei, care consideră necesară așteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către președinția cipriotă a UE anularea acestei reuniuni.
Decizia anulării reuniunii de săptămâna viitoare a fost luată luni seară, au precizat aceleași surse.
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a confirmat, într-o declarație pentru MEDIAFAX, anularea de către președinția cipriotă a Consiliului UE a reuniunii din 19-20 septembrie a Consiliului JAI, în care trebuia să se discute aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
„Vă pot confirma că reuniunea a fost anulată și toate subiectele aflate pe agendă au fost reprogramate pentru următoarea reuniune, de pe 25 octombrie”, a declarat Orban.
Întrebat care au fost considerentele care au dus la anularea acestei reuniuni, Orban a arătat că decizia a fost luată de președinția cipriotă a Consiliului UE, cu consultarea statelor membre, în condițiile în care „nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spațiului Schengen”.
„E posibil ca, în condițiile în care nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spațiului Schengen, să fi fost luată această decizie. E o decizie care se ia de către președinția Consiliului, cu consultarea statelor membre”, a precizat Orban.
De asemenea, întrebat dacă sunt și alte țări UE care s-au alăturat Olandei în opoziția pentru intrarea României și Bulgariei în Schengen, Orban a arătat că au fost niște semnale din partea Germaniei și e posibil să mai fie vorba și de alte state.
„Sunt niște semnale de exemplu din partea Germaniei și e posibil să fi fost și alte state membre, dar nu sunt la curent în momentul de față”, a afirmat ministrul Afacerilor Europene.
