Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a exprimat, miercuri, într-o întrevedere cu ambasadorul Franței, Philippe Gustin, preocuparea față de opiniile prezentate de unii responsabili politici de la Paris în problematica cetățenilor români de etnie romă aflați pe teritoriul francez.
„Ministrul Titus Corlățean a exprimat preocuparea față de opiniile prezentate de unii responsabili politici din Franța în problematica cetățenilor români de etnie romă aflați pe teritoriul francez”, se arată într-un comunicat al MAE remis agenției MEDIAFAX.
De asemenea, Corlățean a arătat că partea română privilegiază intensificarea cooperării bilaterale pentru concretizarea programelor comune de integrare a acestor cetățenie de etnie romă, prin utilizarea fondurilor europene.
Potrivit comunicatului MAE, în întâlnirea celor doi oficiali „a fost salutată performanța cooperării bilaterale în domeniile justiției, afacerilor interne și redinamizarea cooperării descentralizate”.
Pe de altă parte, agenda convorbirilor celor doi „s-a concentrat asupra stadiului actual al relației bilaterale privilegiate dintre România și Franța și asupra perspectivelor concrete de aprofundare a cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic, inclusiv prin convenirea unei noi Foi de parcurs, care să cuprindă proiectele și domeniile concrete de cooperare, instituțiile responsabile și termenele de implementare”, se arată în comunicat.
Corlățean a mai apreciat și interesul părții franceze acordat relației privilegiate cu România, exprimat prin scrisoarea de felicitare, cu ocazia învestirii sale în funcție, din partea omologului său francez, Laurent Fabius.
Comisia Europeană așteaptă din partea Franței „măsuri concrete” pentru ameliorarea situației romilor, cum ar fi ridicarea restricțiilor pe piața muncii pentru români și bulgari, a declarat miercuri comisarul pentru Justiție, relatează AFP.
„În prezent sunt necesare măsuri concrete și finanțări precise”, a declarat Viviane Reding într-un interviu acordat miercuri cotidianului belgian Le Soir.
„O măsură concretă, de altfel încurajată de Comisia Europeană, ar fi ridicarea măsurilor tranzitorii care limitează accesul românilor și bulgarilor pe piața muncii în Franța. Această măsură ar trimite un semnal puternic romilor originari din această țară”, a adăugat ea.
O reuniune pe tema romilor va avea loc în cursul după-amiezii la Paris în prezența premierului Jean-Marc Ayrault, după demolarea mai multor tabere în cursul verii.
În urma acestor demolări, Comisia a pus din nou Franța sub supraveghere la începutul lui august, la fel ca în 2010, și a amintit necesitatea respectării unor garanții împotriva expulzărilor arbitrare și a unor tratamente discriminatorii.
„Taberele ilegale ridică probleme și autoritățile naționale au dreptate să se intereseze de acest lucru. Îndepărtarea romilor din teritoriu nu este totuși o soluție pentru această problemă: este o politică pe termen scurt, fără efect durabil. Trebuie privilegiate integrarea economică și socială”, apreciază Reding.
Această integrare „este atât responsabilitatea țării de primire, cât și a țării de origine”. „Vorbim despre cetățeni europeni”, a declarat ea.
MAE român informa pe 15 august că a luat notă cu neplăcută surprindere de declarațiile deputatului francez, Philippe Meunier, privind renegocierea tratatelor cu Uniunea Europeană pentru a permite expulzarea românilor fără venituri. Ministerul Afacerilor Externe a considerat îngrijorătoare astfel de declarații la adresa cetățenilor unui alt stat membru și în totală contradicție cu valorile și principiile europene.
De altfel, Ambasadorul României la Paris, Bogdan Mazuru, a transmis deja o scrisoare deputatului francez Philippe Meunier, prin care își exprimă dezacordul cu privire la declarațiile profund discriminatorii, cu caracter xenofob, care contravin, în totalitate, valorilor și normelor europene și relațiilor dintre statele membre UE.
