MAE așteaptă răspunsul Ucrainei la o serie de observații și întrebări cu privire la faza a II-a a proiectului Bîstroe transmise Ucrainei la 3 august, Bucureștiul cerând de asemenea Kievului, la acea dată, modificarea studiului de impact pentru a se ține cont de aceste observații.
„În momentul de față, consultări româno-ucrainiene la nivel de experți sunt în curs de desfășurare, fiind organizate în baza Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) având ca obiect studiul de impact transmis de partea ucraineană cu privire la faza a II-a a proiectului – respectiv ajungerea la adâncimi de 7,5 metri”, precizează MAE într-un răspuns transmis în urma unei solicitări MEDIAFAX.
Potrivit MAE, o rundă de consultări referitoare la proiectul canalului de navigație a avut loc în perioada 15-16 iulie la Kiev, în cadrul acesteia experții români arătând că documentația întocmită de partea ucraineană este incompletă și nu se referă la toate aspectele legate de impactul canalului de navigație de mare adâncime asupra teritoriului României.
MAE precizează că din cauza caracterului complex al problemelor ridicate de delegația română și deoarece experții ucraineni nu au putut oferi clarificări complete în cadrul întâlnirii de la Kiev s-a convenit ca partea română să trimită, în scris, întrebări și comentarii detaliate cu privire la impactul proiectului. Aceste întrebări și comentarii au fost trimise părții ucrainene la 3 august, România cerând cu aceeași ocazie Ucrainei să modifice studiul de impact pentru a se ține cont de aceste observații.
Partea ucraineană urmează să răspundă în scris la întrebările transmise, precum și la comentariile formulate de publicul din România în cadrul dezbaterii publice privind faza a doua a proiectului ucrainean, organizata la Tulcea, la 9 iunie, conchide MAE.
