Ministrul Justiției, Monica Macovei, a invitat, ieri, partidele politice parlamentare, organizațiile nonguvernamentale, asociațiile jurnaliștilor și reprezentanții avocaților la discutarea proiectului Codului penal, lansat în dezbatere publică în 2 martie.
În scrisorile transmise, Monica Macovei le solicită acestora să-și formuleze opiniile și observațiile cu privire la proiectul de lege și să propună datele la care să aibă loc întâlnirile pentru dezbaterea proiectului Codului Penal, potrivit Biroului de presă al Ministerului Justiției.
„Ministrul Justiției consideră necesară și importantă dezbaterea concretă a conținutului proiectului Codului Penal și dorește să afle opinia tuturor celor interesați despre acest proiect, precum și observațiile și sugestiile lor”, se arată în comunicat.
Proiectul Codului Penal este supus dezbaterii publice și este afișat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, împreună cu expunerea de motive, la adresa www.just.ro.
Monica Macovei a anunțat, vinerea trecută, într-o conferință de presă, lansarea în dezbatere publică a proiectului unui nou Cod Penal. Potrivit legii, dezbaterea publică ar trebui să dureze maximum o lună, dar Macovei a estimat că acest termen ar putea fi depășit cu aproape două luni.
Proiectul include modificări atât pentru partea generală, cât și pentru partea specială a Codului Penal.
– Sancțiuni mai mari pentru cazurile de recidivă
Modificările aduse pentru partea generală se referă la introducerea unor sancțiuni mai mari pentru cazurile de recidivă și concurs de infracțiuni, cumulul aritmetic al amenzilor, în cazul în care sunt aplicate mai multe astfel de pedepse, precum și cumulul aritmetic al pedepselor cu închisoarea și amenda. În cazul în care o persoană săvârșește mai multe infracțiuni pedepsite cu închisoarea, sporul va deveni obligatoriu.
Totodată, numărul infracțiunilor pedepsite cu amenda crește de la 60 câte sunt în prezent, la 170. Amenda se va calcula prin sistemul zilelor-amendă: minim 15 și maxim 400, valoarea unei zile-amendă variind între un minim de zece lei și un maxim de 500 de lei.
Referitor la sistemul pedepselor, Monica Macovei a declarat că acesta „are un caracter modern și european”, fiind preluat din legislația statelor membre ale Uniunii Europene.
O altă prevedere inclusă în noul proiect de Cod Penal se referă la aplicarea cumulativă a pedepselor închisorii și amenzii în cazul infracțiunilor din care rezultă un prejudiciu patrimonial, precum și la prestarea muncii în folosul comunității atunci când nu se pot executa bunuri silit.
Referitor la pedepsele accesorii și complementare, proiectul legislativ lasă la latitudinea judecătorului aplicarea acestora, situație diferită de cea actuală, când acestea sunt obligatorii.
Proiectul lărgește sfera drepturilor interzise după executarea pedepsei cu închisoarea, de la cinci la 14. Printre noile drepturi interzise se numără cel de a deține, purta sau folosi o armă, de a conduce un vehicul, de a participa la o anumită manifestare publică, culturală sau sportivă, de a comunica cu victima sau familia acesteia, precum și cu persoanele împreună cu care a fost săvârșită infracțiunea. Este introdusă, totodată, o nouă „pedeapsă” complementară, cea de afișare și publicare a hotărârii definitive de condamnare.
Prin noua legislație se intenționează introducerea unor noi instituții. Astfel, se va putea renunța la o pedeapsă, dacă prin aplicarea acesteia nu s-ar realiza scopul educativ, ministrul Justiției exemplificând situația unui student care distruge mobilierul unei camere.
Pedeapsa ar putea fi amânată – în cazul în care este vorba despre amendă sau mai puțin de doi ani de detenție, sau suspendată condiționat.
– Se urmărește creșterea rolului educativ al pedepselor în cazul minorilor infractori
Proiectul legislativ urmărește creșterea rolului educativ al pedepselor în cazul minorilor care săvârșesc infracțiuni, intenționându-se renunțarea la pedepse pentru aceștia. În cazul săvârșirii mai multor infracțiuni sau în cazul infracțiunilor grave, minorii vor executa pedeapsa într-un centru special, educațional, de detenție, ceea ce presupune funcționarea și punerea la punct a altor instituții, cum este cazul personalului de probațiune.
În cazul unei infracțiuni grave, judecătorul are posibilitatea să impună direct o măsură privativă de libertate, potrivit proiectului legislativ.
Referitor la partea specială, Monica Macovei a declarat că scad pedepsele, excepție făcând situațiile de recidivă, pentru care pedepsele s-au agravat. Noua legislație a fost modificată având în vedere că în practică, pentru unele infracțiuni, cum ar fi cazul furtului, nu s-a aplicat niciodată pedeapsa maximă de 15 ani, precum și problemele generate de practica neunitară.
Proiectul legislativ introduce noi infracțiuni, cum sunt: camăta – pentru care este prevăzută închisoarea între unu și cinci ani; abuzul de încredere privind fraudarea creditorilor; înșelăciunea privind asigurările; obstrucționarea justiției; influențarea declarațiilor; sfidarea instanței; exploatarea cerșetoriei sau deturnarea licitației publice.
O nouă infracțiune introdusă a fost și compromiterea intereselor justiției și vizează fapta funcționarului public care, fără drept, divulgă public documente din dosare, fiind vorba de o infracțiune care poate afecta procedura. În categoria funcționarilor publici sunt incluși demnitarii, magistrații și grefierii.
Macovei invită partidele, ONG-urile, avocații și jurnaliștii la dezbaterea proiectului Codului Penal
