Ghinion! A dat peste mine, zile trecute, un automobil marca „Dacia Logan” de la „Camera deputaților”; dar nu a reușit să mă omoare, nici măcar să mă bage în spital, sâc-sâc. Mergea cu o viteză de vreo 80 de kilometri la oră pe o străduță puțin mai lată decât palma, avea lipit pe parbriz un carton sforăitor cu „Liberă trecere” și m-a zvârlit vreo doi metri în lături de nu m-am văzut, umplându-mă de noroi înzăpezit. Firește, șoferul nici nu a oprit să vadă cât de tare m-a accidentat, dar eu am strigat, în calitatea mea de cetățean mândru, cu drept de vot, „m-ai ratat, fraiere, deputat cretin ce ești, la fel ca mai toți deputații și senatorii!”
M-am ridicat cum am putut, m-am șters de zăpada noroioasă, am gemut de durere, dar o doamnă în vârstă m-a atenționat că degeaba l-am boscorodit așa drastic pe săracu’ dom’ deputat, că n-are nici o vină, fiindcă nu era el la volan, ci fiu-su, un puștan care merge la școală cu mașina de Camera Deputaților, că doar n-o să meargă cu autobuzu’, cu bicicleta sau cu maxi-taxiul. Păcat că nu poate intra cu mașina și-n clasă, s-o parcheze lângă tablă, mare păcat.
Scăparea mea, recunosc. Ce-i drept, uitasem că mașinile de serviciu, primite de la parlament pentru a fi mânate în teritoriu, nu sunt folosite de senatorii și deputații destinatari. Autoturismele cu miros de benzină scumpă, de ulei rafinat de motor și de sudoare acră populară sunt pasate în familie. Ele sunt șofate de mătușile și de odraslele parlamentarilor, de socrii și de cuscrii care-și săvârșesc micile învârteli cu aceste mijloace de transport familial în comun.
Prin extensie, se poate spune că toate rubedeniile parlamentarilor sunt și ele niște mici parlamentari, niște parlamentari de categoria a doua, a treia sau a patra. Trai pe vătrai, nineacă, trai pe vătrai. Nici o reținere nu au să care borcane cu murături în mașina parlamentului; să meargă la doftor cu mașina parlamentului sau să care femei pentru sex cu mașina parlamentului.
