M-a ferit Domnul de obiectivitate

În spațiul acestei rubrici, în ziarul de ieri, colegul Gabi Manță dă o lecție de imparțialitate și de obiectivitate jurnalistică pe care, dacă aș putea, ar trebui să o iau de model. Pe mine însă m-a ferit Dumnezeu de obiectivitate, ceea ce nu mă deranjează deloc. Culmea e însă alta: că Gabi, în imparțialitatea lui, reușește să fie mai fan al Real-ului decât mine, considerând că Barcelona a câștigat oarecum întâmplător „El Clasico”, în timp ce eu, declarat susținător, zic că Real a jucat nu prost, ci catastrofal derby-ul suprem, jucând (ca întotdeauna în meciurile contra Barcelonei) altceva decât joacă de obicei, fiind mai aproape de conceptul-coșmar „tiki-taka” decât înșiși inventatorii acestuia. Dovada că Real a jucat prost a venit la trei zile după, când a jucat încă mai prost și a pierdut din nou. Și să nu-mi spuneți că era normal, că erau încă marcați, că nu-și reveniseră din nu știu ce șoc și alte d-astea. Nu. O echipă ca Real de Madrid, dacă este chiar ceea ce cred eu împreună cu alte milioane de fani din toată lumea, n-are voie să aibă psihicul unui Dinamo sau Ceahlăul. De altfel, nu doar la meciurile Real-ului mă implic emoțional, ci la tot ce urmăresc: sufăr sau mă bucur și când joacă Ronnie O’Sullivan, și când pierde sau câștigă Liverpool ori HCM Constanța (mamă, prin ce am trecut și alaltăieri, când avantajul de 4 goluri se evaporase!), ba și la cursele de Formula 1 când Lewis Hamilton abandonează ori câștigă clar. Apropo: de când Formula 1 e pe Dolce, n-am mai putut urmări nici una din primele două etape. Și tocmai când Hami se pare că are din nou o mașină performantă! În compensație, m-am uitat la cursa de „Indy”, pe Digi. Nu știu de ce nu-mi place așa că după câteva tururi am abandonat. Dar am văzut ceea ce s-ar putea numi „faza anului”: accident în timp ce toată suflarea era încolonată în urma „pace car”-ului! Un fraier a crezut că pace car-ul plecase și a accelerat ca tâmpitul, bușindu-i pe alți doi! La ce te poți aștepta când concurează ejectații din Formula 1, precum Sato, Montoya ori Bourdais?