Metoda telefonului nu a fost inventată acum, pare că este o practică, a spus, miercuri, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Dan Lupașcu, susținând că în astfel de cazuri se încalcă legea pentru că ea nu e cunoscută.
Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Dăscălescu, a făcut o referire la o situație petrecută înainte de 1989, când un reprezentant al partidului l-a umilit pe un procuror care era un magistrat dur și vehement. De asemenea, Dăscălescu a spus că „acum cinci-șase ani” un prefect a cerut seamă de la un procuror șef din teritoriu privind vizita membrilor CSM la parchetele din județ. Prin aceste exemple, Dăscălescu a vrut să arate că întotdeauna politicul a fost implicat în justiție.
Membrii CSM au luat în discuție, miercuri, raportul privind telefonul dat procurorului general al României de către premier, document care relevă faptul că respectiva convorbire nu a lezat imparțialitatea anchetei desfășurate în cazul Rompetrol.
Cristian Deliorga, șeful Parchetului Tribunalului Constanța, a susținut că era necesară o dezbatere privind eventualele telefoane pe care magistrații le primesc din zona politicului și a propus plenului CSM ca rapotul inspecției privind telefonul Tăriceanu-Botoș să fie trimis la toate parchetele, pentru ca magistrații să fie informați.
De asemenea, președintele Dan Lupașcu a susținut că este necesară o poziție de principiu din partea membrilor Consiliului pentru a arăta care este menirea constituțională a CSM și care să impună tuturor respectarea legii.
– Botoș afirmă că a procedat conform legii în cazul telefonului premierului
Procurorul general al României, Ilie Botoș, a afirmat, miercuri, că, în opinia sa, a procedat conform legii în cazul telefonului primit de la premier în cazul Rompetrol, susținând că, dacă ar fi considerat o imixtiune în anchetă, ar fi informat plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
„S-a purtat o discuție punctuală pe o cauză aflată în lucru, însă nu s-a dat nici un fel de informație legată de această chestiune. Din punctul meu de vedere, din felul în care am purtat această discuție – lipsa oricăror informații legate de cauză – nu a afectat în nici un fel colectivul de anchetă care derula activitatea de urmărire penală”, a declarat Ilie Botoș, miercuri, în plenul CSM.
El a susținut că prin atitudinea sa „a asigurat protecția procurorilor în raport de situație”. „Acesta a fost motivul pentru care nu am informat Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că, dacă aș fi considerat o imixtiune, un pericol legat de investigația aflată pe rol, fiți sigur că aș fi luat această măsură de a informa CSM în ședința de plen”, a spus procurorul general al României.
În altă ordine de idei, a spus Botoș, „discuția care a avut loc cu președintele României a pornit de la sesizările din perioada respectivă, conform cărora mai mulți specialiști ANAF sau ai altor structuri din subordinea Ministerului Finanțelor Publice erau retrași din colective, din anchete. Mai multe entități investigative, aflate în subordine Executivului, erau trimise pe zonele pe care procurorii derulau investigații și, prin activitatea lor, blocau sau impietau activitatea de urmărire penală”.
„Eu consider că am procedat conform legii. E o chestiune discutabilă. Mergând prin extensie, pe ideea de întărire a independenței procurorilor și de apărare a celor care lucrează în mod operativ, în cauze complexe, în cauze în care nu numai riscul din zona politicului, ci și din zona unor infractori cu grad mare de risc îl pot reprezenta pe procuror, eu cred că trebuie făcut un obicei pentru a discuta aceste aspecte”, a susținut Ilie Botoș.
Procurorul general a subliniat că nu a considerat nici atunci și nu consideră, nici acum, că era cazul să discute în CSM, atâta vreme cât, prin atitudinea pe care a avut-o, „a asigurat protecția colegilor, care desfășurau activități operative în cauză”.
Totodată, Botoș a arătat că discuția pe care a avut-o cu președintele Traian Băsescu „s-a raportat la atribuțiile pe care acesta le-a avea în relația cu Executivul”, pentru că avea probleme operative de natură administrativă cu echipele care derulau investigații.
„Eu nu știu în ce măsură plenul Consiliului Superior al Magistraturii se poate implica administrativ în activitățile derulate de procurori investigatori”, a spus Ilie Botoș
Întrebat în legătură cu conținutul convorbirii pe care a avut-o cu Călin Popescu Tăriceanu, procurorul general a spus doar că, fiind un dosar de importanță economică, premierul ar fi fost interesat de situația juridică.
Discuția dintre premier și procurorul general a durat „undeva la un minut sau mai puțin”, convorbirea fiind consemnată în raportul CSM ca având peste cinci minute, dar Botoș a explicat că legătura a fost făcută de ofițerii SPP, „ceea ce a mai durat”.
