Solicitare

Lungu cere CJ ridicarea interdicției de construire pe versantul N-E



Versantul de N-E a avut nevoie de consolidări în urma alunecărilor de teren de acum câțiva ani
Versantul de N-E a avut nevoie de consolidări în urma alunecărilor de teren de acum câțiva ani

Primarul de Suceava, Ion Lungu, solicită Consiliului Județean să analizeze posibilitatea ridicării interdicției de construire în zona străzii Mihail Sadoveanu, pe versantul de N-E, restricție instituită printr-o hotărâre a CJ în anul 1997.
Pentru a-și susține cererea, primarul a anexat un raport de monitorizare a versantului, în zona acestei străzi, efectuat în perioada 5 mai-2 septembrie a.c., în cadrul proiectului TERRARISC.
Proiectul a fost demarat în ianuarie 2006, de Primăria Suceava, în parteneriat cu Facultatea de Geologie și Geofizică București, firma Software și Sisteme Informatice Bucovina (SSIB) Suceava, Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) București și IPA București și monitorizează online alunecările din zona versantului.
Monitorizarea versantului – doar patru luni, într-un singur punct
Din monitorizare trebuie să se determine dacă după realizarea lucrărilor de consolidare se constată o stabilizare a versantului, în principal prin dispariția fenomenelor de alunecare.
Primarul Ion Lungu a declarat, ieri, în conferință de presă, că în baza datelor furnizate de echipamentele montate în zona versantului, în perioada de monitorizare 5 mai-2 septembrie 2008, raportul transmis de specialiștii în geologie și monitorizare precizează că variația valorilor măsurate nu are o semnificație din care să rezulte o tendință de instabilitate.
„Conform calculelor de prognoză a deplasărilor în forajele cu inclinometru de monitorizare, atenționarea de instabilitate, în condițiile meteorologice și hidrogeologice din perioada de înregistrare de până acum, se poate declanșa doar de la valori ale deplasărilor totale de peste 18-20 mm, deci versantul monitorizat a fost stabilizat”, a citat primarul din raportul specialiștilor.
Ultima alertă de înclinare cu risc ridicat în zona Sadoveanu, în 28 septembrie
Directoarea firmei Software și Sisteme Informatice Bucovina (SSIB), Beatrice Ștefănescu, partener în proiect, ne-a precizat, însă, ieri, că pentru a se putea obține rezultate relevante pentru a descrie tendințele de evoluție ale parametrilor pentru o perioadă de timp din viitor este necesar a se colecta suficiente date de pe teren prin intermediul echipamentelor instalate minim un an de zile.
„Noi am monitorizat într-un singur punct, o perioadă scurtă, din mai până în septembrie. Pentru date relevante ar trebui să se monitorizeze măcar un an, în două, trei puncte. Zona monitorizată este stabilă, dar la starea de acum, dacă nu se încarcă cu construcții grele. Domnul primar a cerut insistent acest raport, dar i-am explicat că nu este suficient pentru a se da un verdict”, a precizat Beatrice Ștefănescu.
Ea a arătat că ar fi fost necesar ca versantul să fie monitorizat cel puțin încă șase luni, inclusiv în perioada iernii și la topirea zăpezii.
„Domnul profesor Mărunțeanu, o autoritate în domeniu, semnează raportul dat domnului primar, cu precizarea că se referă la perioada monitorizată și la starea de acum a versantului”, a spus Beatrice Ștefănescu.
Ultima alertă înregistrată în sistemul TERRARISC a fost în data de 28 septembrie a.c., la ora 20.21: “alertă de înclinare cu risc ridicat în zona Sadoveanu”, iar penultima, exact la fel, în data de 15 septembrie la ora 16.26. Ambele au fost în afara perioadei de monitorizare, în zile cu ploi puternice.



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu

Autolaboratorul APM cumpărat cu fonduri europene a stat pe dreapta din cauză că agenția nu a avut bani de asigurare RCA, rovignetă și cauciucuri de iarnă