Am experimentat și eu, nițeluș, fotbalul la 34 de grade, miercuri, 19 iunie, în ziua în care împlineam 70 de ani și jumătate! Este vorba de tradiționalul meci de fotbal de old boys (de „boi bătrâni”, cum zicea cineva din public, și poate că avea dreptate!) dintre Suceava și Cernăuți, de data asta obligatoriu „over sixties” (adică pentru cei trecuți de 60 de ani, întrucât bărbații sub această vârstă nu au voie să părăsească Ucraina, fiind apți de plecat la război), în care, așa cum ne-am cam obișnuit de niște ani, gazdele iau bătaie! Am totuși bănuiala că dintre adversarii noștri unul era mult sub limita convenită, ceea ce e un lucru obișnuit în fotbal: și acum 50-60 de ani se practică jucatul „pe fals” la juniori, numai că invers! Adică se introduceau jucători săriți adesea de 20 de ani (la juniori limitaera de 18), pe legitimația altora mai tineri, din lotul lărgit al echipei respective. Pot să vă spun că a fost inuman de cald, marele câștig fiind acela că la sfârșit am părăsit terenul vii cu toții, în echipa noastră fiind 3 săriți de 70 de ani, totuși cel mai bătrân fiind eu! Eu nu mai pusesem piciorul pe minge de acum 5 ani, de la precedentul meci contra acelorași adversari, și pot să vă spun că febramusculară pe care am căpătat-o nu se poate compara cu niciuna din întreaga mea viață. M-am hotărât, așadar, după acest experiment, să nu mai acuz niciun fotbalist pe întreaga durată a „Europenelor” ori a preliminariilor cupelor europene la cluburi, fiindcă a juca pe vremea asta e, repet, inuman. Acum 50 și ceva de ani, competițiile se terminau peste tot în Europa pe la sfârșit de mai și se reluau la sfârșit de august. Acum se joacă practic încontinuu, iar viața de sportiv s-a scurtat și ea considerabil din cauza suprasolicitării. La ce temperatura s-or juca meciurile la Euro după ce intrăm în luna lui cuptor?