Prima ediție a Festivalului Fanfarelor a avut loc duminică, 18 octombrie, la Fălticeni . Cele mai cunoscute fanfare din județ și din județele învecinate au demonstrat timp de câteva ore că muzica tradițională este de mare preț, aceasta luminând și acum chipurile bătrânilor lăutari, muzicanți din tată-n fiu, cum se autodefinesc chiar ei.
Invitații de la prima ediție a acestui festival au fost Fanfara „Brazii Bucovinei” din Sf. Ilie, Fanfara „Vuietul Șomuzului” de la Preutești, Fanfara „Trandafirul” de la Calafindești, Fanfara „Izvorașul” din Liteni, „Fanfara lui Cucoș” de la Fântânele și Fanfara „Valea Siretului” din Dolhasca. Printre participante s-a numărat și Fanfara „10 Prăjini” din satul ieșean cu același nume. Cântece apărute în urmă cu sute de ani, care au fost transmise prin viu grai, de la o generație la alta, au impresionat numerosul auditoriu până la lacrimi, pentru că le-au adus aminte oamenilor de anii petrecuți în vatra satului, de nunțile de odinioară, șezătorile și horele satului.
Parada și spectacolul fanfarelor
Formațiile muzicale au putut fi văzute pe străzile principale din municipiu încă de la ora 11,00, acestea îndreptându-se spre sediul primăriei, unde au fost întâmpinate de administrația locală cu mere, colaci și țuică. Tot aici fiecare fanfară a prezentat un mic program artistic, după care, pe Aleea Pietonală, în aplauzele numeroșilor trecători, a avut loc parada fanfarelor.
De la ora 13,00, în Piața „Nada Florilor”, acolo unde s-a desfășurat și a XII-a ediție a Târgului Mărului, a avut loc un regal al muzicii alămurilor. Primii care au urcat pe scenă au fost membrii Fanfarei „Brazii Bucovinei” de la Sfântu Ilie – comuna Șcheia, coordonator Vasile Vișinaru, o fanfară cu o experiență concertistică de peste 60 de ani.
Reînființată pe „scheletul” vechilor fanfare din satele Preutești și Leucușești, la inițiativa colonelului în rezervă Dumitru Simion, Fanfara „Vuietul Șomuzului” a comunei Preutești i-a încântat pe cei prezenți cu melodii specifice urbei din apropierea Fălticeniului.
„Am înființat această fanfară anul trecut, ea fiind compusă în mare parte din descendenți ai vestitei fanfare populare țărănești a comunei Preutești, cunoscută sub numele de «Banta lui Boncu». Rolul fanfarei este de a readuce în scenă o muzică tradițională românească specifică zonei Moldovei. Cei de vârsta mea au crescut și și-au trăit viața cu acest gen de muzică. Sperăm să ajungem și la sufletul tinerilor într-o piață muzicală în care predomină genuri care nu sunt specifice poporului român”, ne-a declarat Dumitru Simion.
Grupul Folcloric „Cetinița” din Boroaia a prezentat o suită de jocuri populare din care nu au lipsit „Hora moldovenească” și „Trilișeștiul”, formația evoluând și cu soliștii Alexandru Sahlean, elev în clasa a XII-a la Colegiul „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a obținut recent locul I la Festivalul Național „Strugurele de Aur” de la Jidvei, Alexandra Dan, elevă la Liceul Pedagogic Suceava, și Mădălina Lupupopii, deținătoarea trofeului Festivalului Internațional de folclor românesc ”În grădina cu flori multe” de la Cernăuți.
Hore și dansuri populare
Fanfara „Trandafirul” de la Calafindești a fost înființată în anul 1960, este condusă de Gheorghe Diaconescu și este singura fanfară înscrisă la OSIM. Fanfara le-a adus aminte celor mai în vârstă de nunțile de la sate din verile când erau tineri sau copii. Din repertoriu nu au lipsit melodiile marcă proprie ale formației de alămuri, cum ar fi “Hora de la Calafindești”, “Corăgheasca” sau “Vestea Satului”. „Este un exemplu pentru ceea ce se întâmplă în vatra satului și de aceea trebuie să ne respectăm valorile și felul nostru de a fi”, a caracterizat Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, evoluția instrumentiștilor din Calafindești. Fanfara a impresionat și prin faptul că promovează tânăra generație de muzicieni, „tinerii din formație făcând ceea ce trebuie să facă orice copil de gospodar”.
Fanfara “Izvorașul” de la Liteni, condusă de Costică Stăuceanu, își are rădăcinile într-o fostă comună care avea în fiecare sat câte o fanfară care cânta la nunți pe prispa casei, pe scânduri stivuite în dosul porții sau în fundul curții ori într-o remorcă veche de tractor, acoperită cu niște crengi cu frunze nu prea umbroase. Din fanfara de la Corni s-au desprins instrumentiști foarte cunoscuți, unul dintre ei fiind Leonard Zamă. “Ni-i drag să cântăm, asta nu-i o meserie, nimeni nu mai caută astăzi formații cu instrumente masive de suflat vechi de 100 de ani. Dacă nu ți-i dragă fanfara, nu te-apuci de cântat la trombon, tubă sau bariton”, ne-a spus unul dintre instrumentiștii din Liteni.
Cunoscută în toată țara pentru spectacolele pe care le susține în perioada sărbătorilor de iarnă, “Fanfara lui Cucoș” din Fântânele, împreună cu instructorul Gheorghe V. Scutariu, a demonstrat că oameni fără pregătire muzicală, fără conservator, prin talentul înnăscut, pot duce mai departe tradițiile satului.
Ultima fanfară care a promovat la Târgul Mărului de la Fălticeni valorile autentice ale folclorului din Bucovina a fost “Valea Siretului” din Dolhasca. Muzicanții din Dolhasca au păstrat același nivel interpretativ superior la care s-au ridicat și celelalte formații participante, mai ales că au avut și un invitat special, solistul de muzică populară Gheorghiță Rotaru.
Festivalul s-a încheiat cu un recital susținut de Fanfara „10 Prăjini” din satul cu același nume din județul Iași. Fanfara s-a remarcat prin tonalitățile balcanice și stilul impus în urma colaborării cu Goran Bregovic, dar nu au lipsit și câteva melodii moldovenești, printre care s-a numărat și “Ca la noi, la Fălticeni”.
Fălticeni, un pol al formațiilor de alămuri
Festivalul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local al municipiului Fălticeni, Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural “Bucovina”, și Asociația “Vatra Satului”.
Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din cadrul Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, a motivat ideea organizării acestui festival: “Este o manifestare care izvorăște din nevoia noastră de comunicare și nevoia noastră de a ne regăsi. Zona etnografică a Fălticeniului a reprezentat de-a lungul timpului un pol al formațiilor de alămuri, o interferență a județului Suceava cu județul Neamț și județul Iași pe de o parte și cu Valea Siretului pe de altă parte, sonorități muzicale care astăzi sunt la ele acasă, la Fălticeni. În județul Suceava activează în acest moment 15 bante țărănești, mai nou ele sunt denumite fanfare, formațiuni muzicale care au reprezentat și au susținut viața culturală a satului de odinioară: înmormântare, nuntă, sărbătorile de peste an. Cred că este un demers pentru normalitate și un demers pentru identificarea valorilor noastre tradiționale. Cred că Fălticeniul este cel mai în măsură să-și asume rolul de promotor al culturii tradiționale pentru că este unul dintre orașele reprezentative ale culturii din județul Suceava și ale culturii românești”.
