Lucrările de refacere a șarpantei și a acoperișului bisericii Sf. Dumitru din Suceava, mai exact, înlocuirea învelitorii de tablă zincată cu tablă de cupru, se apropie de final. Pe 26 octombrie, când Biserica Sf. Dumitru își serbează hramul, se va oficia o slujbă arhierească, prilej cu care se vor citi și rugăciuni de mulțumire pentru terminarea lucrărilor. Slujba arhierească va fi oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
Luni, pe 25 octombrie, la ora 17:00, va avea loc slujba de priveghere, iar marți, pe 26 octombrie, de Sf. Dumitru, la 9:30 se va oficia Sfânta Liturghie.
1.100 mp de tablă zincată, înlocuită cu tablă de cupru
Lucrările la Biserica Sf. Dumitru au fost executate de firma RESTACO. Primăria Suceava a ajutat Biserica Sf. Dumitru, anul trecut, cu 45.000 de lei, pentru lucrările de refacere a șarpantei și acoperișului, iar, în acest an, s-au aprobat 50.000 de lei. Banii au fost repartizați în două tranșe, 10.000 de lei și 40.000 de lei. Restul banilor pentru lucrări provin din donațiile credincioșilor și din contribuția enoriașilor bisericii.
Preoții care slujesc la această biserică, pr. paroh Nicolai Horga, pr. prof. Aristarch Cojocar, pr. Mihai Iulian Florea, pr. Iustinian Remus Cojocar, pr. Adrian Duțuc, sunt sprijiniți în permanență de Consiliul și Comitetul Parohial.
Lucrările de refacere a șarpantei și de înlocuire a tablei de pe biserică au început în anul 2007. S-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru de foarte bună calitate, provenind de la un furnizor din Brașov, care prezintă garanție de lungă durată.
Preotul paroh Nicolae Horga ne-a spus că șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de esență tare – stejar, pentru protejarea picturii și contraforturilor.
Istoricul Bisericii Sfântul Dumitru – Suceava (1534-1535)
Pe una din colinele Sucevei, în partea de nord-est, de unde se deschide o vastă perspectivă asupra împrejurimilor, se ridică Biserica „Sfântul Dumitru”, cu turta el împodobită cu cărămidă smălțuită.
Călătorii care vin în Suceava din diferite părți ale țării, pot vedea din depărtare turla bisericii, precum și Turnul Clopotnița, zidit de Alexandru Lăpușneanu în anul 1861, menit să fie probabil și un punct de observare, fiindcă de la înălțimea lui privirea străbate zările până departe.
Întorcându-se victorios după lupta de la Grumăzești, Ștefan cel Mare a ctitorit în Suceava o frumoasă mănăstire cu hramul „Sfântul Dimitrie”, ce este înaintea Curții Domnești (cum menționează Letopisețul Țării Moldovei la pag. 103).
În imprejurări necunoscute biserica s-a dărâmat, iar în locul ei Petru Rareș – fiul lui Ștefan, a ctitorit biserica cu același hram între anii 1534-1535. Documentele și corespondența vremii ne-au păstrat importante știri despre meșterii lui Petru Rareș. Cel mai cunoscut este Ioan Zidarul (Iohannes Murator) din Suceava » de naționalitate germană sau săsească.
Actuala biserică a fost zidită după un plan general asemănător bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău, la care s-a adăugat însă un element caracteristic perioadei raresiene a arhitecturii moldovenești – pridvorul. Adaosul, ca și încăperea mormintelor (pe care o întâlnim la mănăstiri) a avut ca efect lungimea excesivă uneori a monumentelor, zădărnicind în felul acesta – cel puțin în parte, efectul avântat al siluetelor construcțiilor anterioare.
Chiar dacă prin adaosul amintit pierde din elansare, Biserica Sf. Dumitru se impune totuși prin proporții armonioase, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura din veacul al XVI-lea.
Planul construcției este triconic, cu o turlă pe naos, ridicată pe cele două sisteme de arce moldovenești. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos și pridvor.
Zidită din piatră, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lățimea de 10 m, iar înălțimea totală de 27 m.
Pisania bisericii
Intrarea în biserică este situată în partea dinspre miazăzi a pridvorului. Deasupra ușii – de factură gotică, în partea dreaptă, se găsește pisania bisericii, care constituie un semn al înrăuririi Renașterii asupra arhitecturii moldovenești din veacul al XVI-lea.
Inscripția prezintă particularitatea de a avea în partea ei superioară, ca ornament al începutului, doi îngeri care țin o cunună de frunze în mijlocul căreia se găsește stema țării. Motivul, absolut italienesc, se vede la Vatican pe o balustrada din Capela Sixtină sculptat de Nino da Fiesole, având armele Papei Sixt al IV-lea.
Pisania are următoarea inscripție: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel Bătrân, să zidesc biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului Slăvitului marelui mucenic și purtător de biruință, Dimitrie izvorâtorul de mir.
Și s-a început a zidi în anul 7042 august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 august 30 și s-a sfințit cu mâna preasfințitului Mitropolit Teofan” 1534 – 1535.
Pronaosul
Pronaosul – are formă dreptunghiulară boltit printr-un sistem de arce piezișe, caracteristice arhitecturii moldovenești.
Ferestrele pronaosului, deși sunt mai mici decât ale pridvorului, au aceeași construcție: sunt cu arc frânt cu muluri gotice având un menou de împărțire și ornamentație în partea superioară.
În sec. al XVII-lea peretele despărțitor dintre pronaos și naos a fost în mare parte suprimat, creându-se în locul ușii o largă arcada joasă.
Bolta naosului este cea obișnuită tuturor edificiilor bisericești construite în stil moldovenesc; pătratul celor patru arce mari care stau la baza cupolei este îngustat printr-un sistem de tot atâtea arce mai mici, așezate însă în diagonală. Prin intermediul a patru pandantivi care se sprijină pe cele două sisteme suprapuse de arce, se înalță turla bisericii având formă cilindrică în interior, dar octogonală în exterior.
În exterior, urme de pictură nu se mai văd
În exterior decorația fațadelor urmează în linii mari sistemul folosit de meșterii lui Ștefan cel Mare – cu piatră brută la soclu, cu piatră cioplită la colțurile zidului, cu contraforturi și ancadramente la uși și ferestre, dar și cu obișnuita împărțire în ocnițe și firide împodobite cu elemente decorative de cărămidă smălțuită la turlă.
Bisericaa fost împodobită cu fresce atât în interior, cât și în exterior, executate imediat după zidire (1537 – 1538).
În exterior urme de pictură nu se mai văd, excepție făcând fațada sudică a bisericii (fragmentele din Asediul Constantinopolului, Imnul Acatist și Arborele lui Iesei).
Din punct de vedere al conținutului de idei și al programului iconografic, pictura interioară de la Sfântul Dumitru continuă, în linii mari, tradiția anterioară fiind asemănătoare cu pictura de la Sf. Ioan cel Nou – Suceava, cu deosebirea că aceasta din urma este mult mai bine conservată. În anul 1988 s-a întocmit un deviz de consolidare și restaurare a turlei și acoperișului.
Pictura bisericii
Pictura bisericii păstrează iconografia tradițională din sec. al XV-lea. În interior se păstrează pictura originală – acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar și luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din sec. al XIX-lea. Din cauză că picturile murale au fost înnegrite și deteriorate – cu greu putându-se desluși personaje sau scene fără a se urmări întreg ansamblul, în anul 1997 s-a întocmit un deviz de restaurare de către Prof. Nicolae Sava din București – pictor restaurator și s-a trecut la executarea lucrărilor datorită dărniciei credincioșilor, dar mai ales a unui mare român și creștin ortodox din America – dr. Michael Ronette, fiul vrednicului de pomenire preot Mircea Rahmistriuc.
Restaurarea a fost finalizată în 2004, iar biserica a fost resfințită la data de 20 iunie a aceluiași an de către ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, ÎPS Teodosie al Tomisului și PS Ioachim, Episcop Vicar al Episcopiei Romanului, preoți slujitori fiind Pr. Nicolai Horga – parohul bisericii, Pr. Prof. Aristarch Cojocar și Preot Mihai Iulian Florea, sprijiniți de Consiliul și Comitetul Parohial.
(Datele ne-au fost furnizate de preotul paroh Nicolai Horga)
