Există o dilemă fără sfârșit, bazată pe credințe religioase, dacă Duminica este prima sau a șaptea zi a săptămânii. Religia creștină urmează ideea că Dumnezeu s-a odihnit în a șaptea zi și, întrucât Duminica este considerată Ziua Domnului, aceasta este ziua în care omul trebuie să se odihnească – ziua a șaptea.
Numele zilelor săptămânii, în limba engleză, provin din moștenirea germanică. Astfel, „Sunday” (duminică – n.r.) reprezintă derivatul în limba engleză al numelui zeiței germane a soarelui – Sunna. Stabilirea numelor zilelor în această manieră a fost înregistrată pentru prima oară de creștini, în jurul anului 150.
În anul 325, primul consiliu de la Nicea, o adunare ecumenică a episcopilor creștini, a declarat Duminica drept „zi sfântă”, aceasta păstrându-și statutul până în zilele noastre.
Dilema privind locul Duminicii pare să fie împărțită și de limitele geografice. Astfel, Statele Unite și Canada consideră că Duminica este ultima zi a săptămânii, iar Lunea este prima, în timp ce, în multe țări europene și în America de Sud, Duminica este prima zi a săptămânii. Această practică a fost preluată din tradiția evreilor, egiptenilor și romanilor.
Una dintre cele mai bizare practici asociate zilei de Duminică datează din perioada puritană, în 1600. În acea perioadă era considerat un mare păcat ca un copil să fie născut Duminica. Întrucât termenul sarcinii era calculat în funcție de numărul de săptămâni, se credea că acel copil fusese conceput tot într-o duminică, ceea ce însemna că părinții lui păcătuiseră.
(Click News)



