Locuitorii din Burdujeni Sat, dezinteresați de racordarea la utilitățile aduse prin ISPA

Unul din cele mai vitregite cartiere ale Sucevei, Burdujeni Sat, are acum rețea de apă rece și canalizare, acesta fiind unul din obiectivele principale ale proiectului ISPA accesat de Primăria Suceava. Surprinzător, deși oamenii din acest cartier au acum apă curentă și canalizare aduse la poarta gospodăriei, mai bine de 90% dintre ei refuză să se racordeze la aceste servicii de utilități.
Astfel, din cei 1400 de potențiali consumatori pentru care a fost făcută această investiție de zeci de milioane de euro, doar 97 au încheiat contracte cu ACET pentru ca apa potabilă să le curgă la robinete, iar dejecțiile și apa uzată să nu mai ajungă în gropi săpate în spatele casei sau în fose care trebuie golite periodic.
Reticența lor în a folosi acest serviciu care le-a fost pus acum la dispoziție, după ce ani la rând s-au tot plâns că ei plătesc impozite de oraș, dar trăiesc ca într-un sat, este o surpriză neplăcută și pentru autorități.
“Nu ne așteptam să se întâmple așa ceva. Până acum toți spuneau că vor condiții de oraș, acum, când am reușit să le punem la dispoziție, le refuză. Din păcate, acest lucru poate influența negativ investiția făcută acolo, pentru că dacă apa din rezervoare nu este consumată la un debit care să asigure reîmprospătarea ei, își poate pierde calitățile potabile. Rezervoarele și instalațiile au fost dimensionate pentru a asigura apă tuturor locuitorilor din Burdujeni Sat. Sfatul meu pentru locuitorii acestui cartier este să profite de oportunitățile create prin extinderea rețelelor de apă și canalizare, cu eforturi mari”, a declarat viceprimarul Viorel Seredenciuc.
Lipsa instalațiilor interioare și apa din fântână, principalele piedici
Același semnal de alarmă a fost lansat și de directorul ACET, Ștefan Groza, în comandamentele ISPA, când a spus că deși oamenii săi au umblat din poartă în poartă să îi convingă pe oameni să se racordeze la rețelele de apă și de canalizare, care le trec prin fața casei, rezultatele au fost extrem de slabe.
Una din principalele piedici în racordarea locuitorilor din Burdujeni Sat la rețeaua de apă potabilă este faptul că nu au instalații interioare, astfel încât apa să le curgă la robinete, în casă. Costul realizării acestor instalații și cel de racordare la căminele de apă din fața porții sunt de minim 600 – 700 de lei, bani pe care unii nu își permit să îi investească în confortul lor, în vreme ce alții consideră că este o cheltuială inutilă, când ei au fântână în curte și nu plătesc pentru apa pe care o scot de acolo.
În aceste condiții, ar putea trece ani mulți până când rețeaua de apă și canalizare din Burdujeni Sat ar putea fi folosită la adevărata ei capacitate, ceea ce ar putea da serioase bătăi de cap ACET-ului și municipalității, care vor trebui să se deplaseze cu utilaje și oameni în zonă și să intervină la străzile reparate, atunci când va mai apărea câte un locuitor dornic să beneficieze de facilitățile civilizației.