– APM Suceava a cerut, recent, sprijinul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului pentru începerea lucrărilor de ecologizare a fostelor perimetre miniere din județ, pe motiv că acestea reprezintă adevărate bombe ecologice
– Există pericolul producerii unor accidente ecologice, existând riscul ca sterilul de la iazurile de decantare și apele cu încărcătură de metale grele să ajungă în cursuri de apă și în gospodăriile cetățenilor ce locuiesc în zonă
Localitățile din vecinătatea fostelor perimetre miniere din județ sunt amenințate de accidente ecologice, existând riscul ca, pe timp ploios, sterilul de la iazurile de decantare și apele cu încărcătură de metale grele să ajungă în cursuri de apă și în gospodăriile cetățenilor ce locuiesc în apropierea acestor obiective.
Conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Suceava a trimis, recent, un document scris Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), solicitând luarea de măsuri urgente în vederea începerii ecologizării acestor perimetre, care s-au degradat în ultimii ani.
Șeful Serviciului Implementare Politici de Mediu, Iluță Cocriș, ne-a declarat că documentul a fost înaintat forurilor superioare după ce Primăria Ostra a solicitat sprijinul agenției sucevene în vederea preîntâmpinării unor accidente ecologice la iazurile de decantare din zona Tarnița.
Autoritățile de mediu sucevene au tras în diverse rânduri semnale de alarmă în legătură cu pericolul producerii unor accidente ecologice la fostele perimetre miniere din județ, însă nu s-a trecut la ecologizarea acestor zone din lipsă de fonduri. Pentru că Ministerul Economiei și Comerțului ar trebui să aloce bani în acest sens, s-a solicitat ANPM să facă demersuri pe lângă responsabili din cadrul acestui minister. APM Suceava a dat, în urmă cu ani de zile, avize de mediu pentru închiderea și ecologizarea perimetrelor miniere din județ, tocmai pentru ca acestea să nu constituie surse de poluare.
– Iazurile de decantare, un pericol din cauza precipitațiilor abundente din ultimii ani
O zonă nevralgică din punct de vedere a protecției mediului o constituie, la acest moment, zona Ostra, unde sunt patru iazuri de decantare care au deservit uzina de preparare Tarnița: Tărnicioara, Poarta Veche, Ostra ABC și Valea Străjii.
Iluță Cocriș a explicat că situația critică a iazului de decantare Tărnicioara s-a accentuat ca urmare a ploilor abundente din verile anilor 2004 și 2006, când lucrările de preluare a apelor în caz de debite crescute s-au dovedit insuficiente. Existența fisurilor în galeria de subtraversare iaz, a unei singure sonde de preluare a apelor limpezite și poluările accidentale care au avut loc aici sunt motive de îngrijorare în ceea ce privește stabilitatea acestuia.
Iazul cu pricina este al doilea ca mărime din țară, fiind întins pe circa 30 de hectare și având o înălțime de 80 de metri. Fiind un volum foarte mare de steril (15,5 milioane tone), galeria de subtraversare a iazului de decantare este foarte greu de controlat și, de aceea, în timp, s-a fisurat în mai multe locuri. Ploile din ultimii ani au șubrezit galeria respectivă, existând pericolul ca la o viitură iazul să o ia la vale, asta în condițiile în care, la 2 kilometri în aval, sunt locuințe și cursuri de apă.
Cariera de barită Ostra este o altă zonă critică, întrucât halda de steril necesită lucrări de stabilizare, deoarece pe la baza depozitului de steril trece pârâul Brăteasa, existând riscul obturării secțiunii de curgere a acestuia.
Și iazurile de decantare ale fostei Uzine de Preparare a Minereurilor Neferoase Fundu Moldovei reprezintă factori de risc. La iazul de decantare Dealu Negru, după sistarea activității, nu s-au luat suficiente măsuri de supraveghere de către SC MINBUCOVINA SA. Perimetrul minier cu pricina are nevoie de urgente lucrări de reabilitare ecologică, fiind situat pe malul drept al râului Moldova. Din cauza accentuării ravenelor pe taluzul iazului de decantare, există pericolul ca masa de steril să ajungă în apele acestui râu, care este sursă de apă potabilă pentru mai multe localități din aval. De asemenea, există posibilitatea ca sterilul să ajungă în gospodăriile localnicilor din Fundu Moldovei, ceea ce ar duce la afectarea calității solului și a pânzei freatice. La iazul de decantare Pârâul Cailor, aparținând aceleiași subunități miniere, în cursul anului 2002, s-a remarcat apariția unor izvoare cu încărcare mare de fier care degradează calitatea apei pârâului Cailor – ce subtraversează depozitul de steril.
La perimetrul minier Valea Putnei, în subteran, pe un segment ce cuprinde un puț de aeraj, s-a format o acumulare de ape care s-a exfiltrat pe toată suprafața digului de închidere a canalului de legătură dintre puț și suprafață. Datorită debitului considerabil, apa de mină a săpat și a ieșit pe lângă dig, amenințând gospodăriile cetățenilor din Valea Putnei. Digul cu pricina riscă să fie distrus în totalitate din cauza presiunii mari a apei și să o ia la vale peste casele localnicilor. Apa de mină de aici poate produce poluarea solului și a pânzei freatice, fiind încărcată cu oxizi de fier și metale grele și având caracter acid.
Șeful Serviciului Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Suceava spune că pentru ecologizarea acestor perimetre ar fi nevoie de 88,7 milioane lei, însă costurile pentru atenuarea efectelor unor accidente ecologice în zonele menționate ar fi mult mai mari.
„Date fiind implicațiile negative asupra factorilor de mediu, dar mai ales asupra populației, considerăm că ar fi necesar să se dispună măsuri pentru urgentarea formalităților administrative și începerea de urgență a executării lucrărilor proiectate și avizate pentru stabilirea și punerea în siguranță a lucrărilor miniere”, este de părere Iluță Cocriș.
