Liturghie arhierească la hramul Mănăstirii Cămârzani

Pe 8 septembrie 2019, în ziua când Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Nașterea Maicii Domnului, Mănăstirea Cămârzani din județul Suceava și-a serbat hramul. Sutele de credincioși prezenți la sărbătoarea așezării monahale, veniți din mai multe județe ale țării, au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie oficiată în paraclisul de vară al mănăstirii de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
Urmând tradiției ultimilor ani, Sfânta Liturghie dedicată hramului Mănăstirii Cămârzani a fost oficiată de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și părintele arhidiacon Bogdan Hrișcă, inspector școlar religie la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, alături de arhimandritul Gherasim Curaciuc de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Răspunsurile liturgice au fost date de corul măicuțelor și surorilor mănăstirii.
Mulțimea închinătorilor veniți nu numai din satele comunei Vadu Moldovei, ci și din întreaga țară a ascultat cuvântul de folos al Părintelui Arhiepiscop Pimen, care a vorbit despre bucuria de a o avea pe Maica Domnului ca pavăză în necazuri și rugătoare înaintea lui Dumnezeu, după care soborul de preoți și diaconi, împreună cu obștea, a săvârșit o slujbă de pomenire pentru cel de-al doilea ctitor al Mănăstirii Cămârzani, vrednicul de pomenire Episcop Gherasim Putneanul.
Mănăstirea Cămârzani este situată în comuna Vadu Moldovei, la 7 km distanță de Fălticeni. Prezența sa istorică începe în 1863, când boierul Morțun ridică o biserică de mir în conacul său, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, hramul istoric al mănăstirii. Vremurile tulburi o transformă în schit și abia în anul 1992 Preasfințitul Părinte Gherasim Putneanul redeschide fostul schit ca mănăstire de maici. În anul 2000, tot sub directa îndrumare a Preasfințitului Părinte Gherasim Putneanul, se începe construcția bisericii noi, din cărămidă, după canoanele stilului tradițional moldovenesc, care va primi drept zi de prăznuire sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. Ca arhitectură, așezământul monahal este impresionant, cuprinzând biserica mare, clopotnița, lumânărarul, două paraclise, stăreția, corpul de chilii, casa pentru pelerini, muzeul și o serie de ateliere în care măicuțele îmbină rugăciunea cu munca. De bunul mers al Mănăstirii Cămârzani se îngrijește stavrofora Maria Deac, stareța așezământului monahal.
(Constantin Agafiței)