Consilierii prezidențiali și directorii serviciilor speciale vor fi verificați din oficiu de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pentru a se constata dacă au desfășurat sau nu activități ca agenți sau colaboratori ai poliției politice comuniste, a decis, ieri, Guvernul.
Decizia a fost reglementată printr-o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste.
Actul promovat de Guvern extinde categoriile de funcții publice care sunt verificate din oficiu de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Astfel, pe lângă persoanele care ocupă funcțiile de demnitate publică prevăzute deja de Legea 187/1999, vor mai fi verificați din oficiu secretarii generali sau adjuncți ai Camerelor Parlamentului, precum și directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat, prefectul, subprefectul, directorul din prefectură, secretarul general al Consiliului Județean și al Consiliului General al Municipiului București, primarul și viceprimarul, consilierul județean din CGMB sau local, șefii serviciilor descentralizate din județ, directorii și adjuncții de la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, precum și din cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Verificările se vor face inclusiv pentru persoanele aflate în funcție la data intrării în vigoare a noilor reglementări.
Potrivit premierului Călin Popescu Tăriceanu, actul normativ aprobat ieri facilitează accesul la propriul dosar pentru persoanele care au avut cetățenie română după 1945, precum și pentru orice cetățean al unei țări membre NATO.
De același drept vor beneficia și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, începând cu data aderării României. Beneficiari ai acestor drepturi sunt, conform deciziei Guvernului, soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate.
Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de organele securității, are dreptul, la cerere, să afle identitatea agenților și colaboratorilor care au contribuit cu informații la completarea dosarului, numai dacă acestea pot fi stabilite cu certitudine.
„Am limitat, totodată, accesul la funcțiile publice a persoanelor care au avut relații cu fosta securitate. Persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese sau numite, care au ascuns adevărul în legătură cu relațiile avute cu fosta Securitate își vor pierde mandatul”, a spus Tăriceanu.
Potrivit actului normativ, falsul în declarația pe propria răspundere privind apartenența, ca agent sau colaborator, la poliția politică comunistă, constatat în justiție, atrage pierderea demnității sau funcției publice a persoanei care a făcut declarația.
Persoanele care candidează pentru funcția de președinte al României sunt obligate să facă o declarație pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al poliției politice comuniste.
Verificarea candidaților la președinție, în procedură de urgență, se sistează dacă persoana despre care au fost identificate elemente de poliție politică își retrage candidatura în termen de 24 de ore de la data audierii acesteia de către Colegiu. În cazul celorlalte persoane care intră sub incidența prevederilor legii, verificările se sistează dacă acestea demisionează, în termen de 15 zile de la data comunicării acestor verificări.
– Declarația în cazul persoanelor alese sau numite în demnități sau funcții publice, se depune în plic închis
Actul normativ stabilește că declarația pe propria răspundere privind relațiile cu Securitatea, în cazul persoanelor alese sau numite în demnități sau funcții publice, se depune în plic închis, la diferite instituții.
Astfel, deputații și senatorii, precum și senatorii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere vor depune declarația la președinții Camerei Deputaților, respectiv Senatului.
Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretar general, secretarii generali adjuncți din Guvern și din ministere, consilierii de stat și personali ai primului-ministru, prefecții și subprefecții, directorii generali și directorii din Cancelaria primului-Ministru, Secretariatului General al Guvernului, precum și cei din ministere și asimilații acestor funcții depun declarația la premier, în timp ce consilierii prezidențiali și de stat din Administrația Prezidențială înregistrează actul la la președintele României.
Directorul din prefectură și șefii serviciilor publice deconcentrate în județe depun documentul la prefect, în timp ce consilierul județean, consilierul în Consiliul General al Muncipiului București, secretarul general al consiliului județean și al Consiliului General al Municipiului București depun actul la președintele consiliului județean, respectiv primarul general al Municipiului București.
Declarațiile primarului, viceprimarului, consilierului municipal și local sunt depuse la primar, iar actele directorului și adjuncților SRI, SIE, SPP, STS și Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție din cadrul Ministerul Justiției și Direcția Generală de Informații și Protecții Internă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor sunt înregistrate la șeful instituției din care aceștia fac parte.
Autoritățile la care se depun declarațiile sunt obligate să le trimită Consiliului în termen de 30 de zile de la publicarea legii sau de la data alegerii sau numirii în funcție.
– Vor fi verificate și persoanele care ocupă funcții de procuror la DNA, prodecanii, secretarii științifici de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private
O altă modificare vizează lărgirea dreptului de acces la informație în legătură cu calitatea de agent sau de colaborator al poliției politice. Astfel, pe lângă persoanele menționate de actuala legislație, vor mai fi verificați la cererea mass-media, partidelor politice, organizațiilor neguvernamentale sau a oricărui cetățean român, și persoanele care ocupă funcții de procuror la Departamentului Național Anticorupție, cu posturi de conducere în Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului și în Agenția Națională a Funcționarilor Publici, prodecanii, secretarii științifici de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private, membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice la nivel local, precum și directorii în instituțiile de cultură la nivel local.
Ordonanța de Guvern stabilește că, în termen de 60 zile, toate documentele întocmite de fosta Securitate, cu excepția celor privind siguranța națională, trebuie predate CNSAS.
Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor de Externe, Arhivele Naționale și orice alte instituții sau private, precum și persoanele fizice care dețin asemenea documente sunt obligate să le predea Consiliului, în termen de 60 de zile.
Actul normativ modifică și modul de numire a celor 11 membri ai Colegiului CNSAS. Aceștia vor fi numiți în continuare de Parlament, însă spre deosebire de legislația în vigoare, președintele României și primul-ministru vor putea propune câte un reprezentant. Din partea Guvernului, cel mai probabil va fi numit Constantin Ticu-Dumitrescu.
Nouă membri ai Colegiului Consiliului vor fi numiți la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice a celor două Camere. Membrii CNSAS sunt numiți pe un mandat de șase ani și poate fi reînnoit o singură dată.
Actul normativ conține și o serie de reglementări pentru evitarea blocajelor în funcționarea CNSAS, printr-o mai clară precizare a obligațiilor ce revin membrilor săi. Noile reglementări precizează că, în cazul absenței nemotivate la mai mult de trei ședințe consecutive a unuia dintre membri, majoritatea simplă a Colegiului va sesiza Parlamentul, care, în termen de 30 de zile de la sesizare va iniția procedura de înlocuire a acestuia.
Consiliul General al Municipiului București, cu sprijinul Guvernului, trebuie să asigure, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, spațiile corespunzătoare pentru depozitarea în condiții de siguranță a materialelor arhivistice.
